ro

 

Cultură
22 August, 2026 / 11:15
/ 10 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Ion Vatamanu – poet, savant și una dintre vocile renașterii naționale

Poet, chimist, publicist și om politic, Ion Vatamanu rămâne una dintre personalitățile marcante ale culturii și vieții publice din Republica Moldova. Prin creația sa literară, activitatea științifică și implicarea în procesul de renaștere națională, Vatamanu a contribuit la afirmarea identității culturale și a limbii române în spațiul basarabean.

Agenția Națională a Arhivelor a publicat o secvență în care Ion Vatamanu recită din poezia sa „Monologul păcii”. Poemul este inclus în volumul „Monologuri”, apărut în 1964 la Editura „Cartea moldovenească” din Chișinău.

Ion Vatamanu s-a născut la 1 mai 1937, în satul Costiceni, județul Hotin, astăzi în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1960 a absolvit Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Moldova, iar în 1971, la Lvov, a susținut teza de doctor în chimie.

Din 1973 și până la sfârșitul vieții, a activat în cadrul Institutului de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei, unde a deținut funcția de șef de laborator. A publicat peste 150 de lucrări științifice în domeniul chimiei analitice.

În paralel cu activitatea științifică, Ion Vatamanu și-a construit o importantă operă literară. Primele versuri le-a publicat încă în anii studenției, iar debutul editorial a avut loc în 1962, cu volumul „Primii fulgi”. Au urmat cărțile „Monologuri”, „Liniștea cuvintelor”, „Ora păsării”, „De ziua frunzei”, „Iubire de tine”, „Dimineața mărului”, „Nimic nu-i zero” și „Atât de mult al pământului”.

A scris și poeme de proporții, între care „Portretul păsării”, „Privighetoarea cântă plumb” și „Basmaua”, dar și literatură pentru copii – „Aventurile lui Atomică”, „Teiul” și „Izvorul cu ochii verzi”. Volumele de publicistică și eseistică „Viața cuvântului” și „A vedea cu inima” completează opera sa.

Vatamanu a fost și traducător. A tradus din creația unor poeți precum Aleksandr Pușkin, Rainis, Imants Ziedonis și Ivan Draci, precum și din opera mai multor poeți americani. În acest context, a editat și culegerea „Poezia americană”.

Activitatea lui Ion Vatamanu a depășit însă spațiul literar și științific. În perioada renașterii naționale, între 1987 și 1991, s-a implicat activ în mișcarea de emancipare națională. În martie 1989, împreună cu poeta Leonida Lari, a fondat revista „Glasul”, devenită ulterior „Glasul Națiunii” – prima publicație în grafie latină din Republica Moldova după 1944.

În 1990, Ion Vatamanu a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și a condus Comisia pentru Cultură și Culte. Ulterior, între 1991 și 1993, a fost redactor-șef al revistei „Columna”.

Opera și personalitatea lui Ion Vatamanu au fost apreciate de critici și istorici literari. Academicianul Mihai Cimpoi afirma că poetul este modelat de „matricea științifică” a satului în care s-a născut, iar sentimentul plaiului și promovarea idealurilor naționale reprezintă elemente importante ale creației sale.

După moartea poetului, survenită la 9 august 1993, au fost publicate volumele „Contur de meditație”, „Umbre”, „Poetul și imperiul” și „Ion Vatamanu – un scriitor al existenței”. Fiica sa, regizoarea Leontina Vatamanu, a realizat filmul „Anotimpurile mamei Mărioara”.

Pentru contribuția sa la cultura și viața publică a Republicii Moldova, Ion Vatamanu a fost decorat postmortem cu medalia „Mihai Eminescu” și cu „Ordinul Republicii”.


 
Ultimele Știri
/ 09 August, 2026

Zilele Diasporei // O poveste despre Moldova spusă prin culori: „Dincolo de prag”, expoziția Olgăi Chilat, stabilită la Bruxelles

/ 09 August, 2026

Forumul Diasporei // Ministrul Culturii a prezintat oportunitățile de finanțare pentru proiecte culturale și mobilitatea artiștilor

/ 09 August, 2026

Orașele din Republica Moldova se pot înscrie în cursa pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”

/ 08 August, 2026

Zilele Diasporei // „Autori basarabeni în lume”, expoziție de carte la Biblioteca Națională

/ 08 August, 2026

Forumul Diasporei // „Cele șapte minuni ale Moldovei” – proiectul care își propune să apropie copiii din diaspora de țara de origine

/ 06 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vladimir Herța - primul primar al Chișinăului după Unirea Basarabiei cu România

/ 05 August, 2026

Festivalul Lupilor revine la Orheiul Vechi cu trei zile de concerte și activități culturale

/ 05 August, 2026

Zilele Diasporei // Experiențe de viață și amintiri, reunite în volumul „Lumea în care am trăit” semnat de Iurie Cojocaru

/ 04 August, 2026

Zilele Diasporei // Din Franța, înapoi acasă prin carte: Dina Vrâncean a lansat volumul „O vacanță la Lipnic”

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Maria Bieșu, vocea care a dus faima operei din Republica Moldova pe marile scene ale lumii

/ 03 August, 2026

GALERIE FOTO // Zilele Diasporei: povești, cărți și artă, care păstrează legătura cu Republica Moldova

/ 03 August, 2026

Zilele Diasporei s-au deschis cu lansări de carte și o expoziție de pictură: arta și cultura îi reunesc pe moldoveni acasă

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Pantelimon Halippa - unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

/ 02 August, 2026

Scriitori și artiști din diaspora se reunesc în august la Biblioteca Națională în cadrul Zilelor Diasporei 2026