O nouă ediție a Festivalului „Maria Bieșu” începe la Chișinău. Ce spectacole pregătește Opera Națională?
Festivalul Internațional de Operă și Balet „Maria Bieșu” ajunge la cea de-a XXXIV-a ediție și deschide oficial stagiunea de toamnă a Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Programul din acest an aduce pe scenă artiști din mai multe țări, spectacole pentru diferite categorii de public, premiere și reinterpretări ale unor titluri consacrate, iar organizatorii promit o ediție în care tradiția se îmbină cu formule artistice noi, transmite MOLDPRES.
Prezentarea programului a avut loc astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Teatrului Național de Operă și Balet, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Sălii cu Orgă.
Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a subliniat că festivalul a depășit de mult statutul unui simplu eveniment artistic și reprezintă una dintre cele mai importante platforme de promovare a culturii Republicii Moldova.
„Acest festival nu este doar o succesiune de spectacole, este o expresie a identității noastre culturale, o platformă de dialog artistic internațional și un omagiu adus personalității care a făcut cunoscut numele Republicii Moldova pe marile scene ale lumii. Maria Bieșu a fost și rămâne un simbol al excelenței. Vocea și talentul său au depășit frontierele, iar destinul său artistic ne demonstrează că valoarea autentică poate transforma un artist într-un adevărat ambasador al țării sale”, a declarat ministrul.
Potrivit oficialului, festivalul are și rolul de a conecta scena culturală moldovenească la circuitul internațional.
„Cultura Republicii Moldova trebuie să circule în lume, dar la fel de important este ca lumea să vină aici, la Chișinău, pentru a ne cunoaște artiștii, instituțiile și valorile. Acesta este unul dintre rolurile fundamentale ale Festivalului Maria Bieșu”, a menţionat Dan Suruceanu.
Ministerul Culturii a anunțat pentru ediția din acest an o alocare bugetară de 2 milioane de lei, prezentată drept o investiție în dezvoltarea artei academice și în viitorul instituțiilor culturale.
Un partener important al festivalului rămâne Institutul Cultural Român (ICR) „Mihai Eminescu” la Chișinău. Directoarea instituției, Monica Babuc, a amintit că parteneriatul cu Festivalul „Maria Bieșu” durează din 2015, iar în această perioadă ICR a contribuit la aducerea la Chișinău a mai multor nume importante ale scenei lirice din România.
„Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău are deosebita bucurie de a se numi partener strategic al festivalului și nu de acum, ci tocmai din anul 2015, deci de peste 10 ediții la rând. Institutul Cultural Român este alături de organizatori, de Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, de Ministerul Culturii din Republica Moldova și de toți partenerii care sprijină acest eveniment extraordinar”, a spus Monica Babuc.
Ea a remarcat și rolul festivalului în promovarea școlii muzicale din Republica Moldova și în consolidarea legăturilor culturale dintre cele două maluri ale Prutului.
„Scopul acestui festival este extraordinar: de a aduce în fața publicului iubitor de artă lirică școala muzicală extraordinară, inclusiv cea vocală, de canto academic, din Republica Moldova. De-a lungul acestor ani, Institutul Cultural Român a reușit să aducă nume notorii ale scenei lirice din România aici, la Festivalul „Maria Bieșu”, iar această colaborare vrem să o continuăm”, a declarat directoarea ICR.
În acest an, ICR susține participarea interpreților Loredana Mărginean și Șerban Vasile, iar soprana Loredana Mărginean va deschide festivalul în rolul titular din „Lucia di Lammermoor”.
Programul ediției a XXXIV-a vine și cu o premieră pentru publicul de la Chișinău. Directorul artistic al Operei Naționale, Cristian Spătaru, a anunțat că în „Nunta lui Figaro” va fi prezent, pentru prima dată în Republica Moldova, un contratenor într-un rol principal.
„O să observați că această ediție este una în care participă mai multe generații de artiști. Este foarte important faptul că există o continuitate. Vor participa soliști și dirijori care au stat la baza organizării acestui festival, dar și soliști și dirijori care de acum vor prelua ștafeta și vor avea obligația să ducă mai departe acest frumos testament”, a spus Spătaru.
Directorul artistic a insistat asupra nevoii de a păstra spectacolele clasice vii, prin distribuții și interpretări noi.
„Eu, personal, voi dirija spectacolul „Nunta lui Figaro” de la clavecin, un spectacol cu care mă mândresc foarte mult, fiindcă este un spectacol greu de menținut într-o țară ca Moldova. E nevoie mereu să-l reîmprospătezi, să faci ceva nou. În teatrele mari de operă, astfel de spectacole se joacă foarte des și sunt niște hituri. Lumea vine să asculte fiecare act ca la un concert de muzică pop”, a explicat Cristian Spătaru.
În ceea ce privește baletul, ediția din acest an va include trei spectacole: „Lacul Lebedelor”, „Cipollino” și „Spartacus”.
„Lacul Lebedelor” rămâne o constantă a festivalului, însă în acest an spectacolul va beneficia de participarea unor invitați din Turcia și Italia. O altă noutate este revenirea spectacolului pentru copii „Cipollino”, care nu a mai fost prezentat în ultimii trei ani.
Directoarea artistică a Corpului de Balet, Anastasia Homițchi, a explicat că revenirea „Cipollino” a fost posibilă deoarece, în acest an, compania dispune de efectivul necesar pentru realizarea spectacolului.
„Surpriza cu care venim este spectacolul „Cipollino”, un spectacol pentru copii pe care nu am putut să-l prezentăm pe parcursul a trei ani, deoarece sunt implicați foarte mulți artiști. Acum sunt toți prezenți și n-am vrut să pierdem această minunată posibilitate. Pentru acest spectacol am insistat să intre în rolurile principale tinerii noștri artiști, care sunt foarte puternici și pe care vrem să-i cunoască publicul”, a declarat Homițchi.
La rândul său, „Spartacus” îl va avea ca invitat pe balerinul Rafi Galstian, care a mai evoluat pe scena de la Chișinău.
Un alt eveniment aparte al festivalului va avea loc la Sala cu Orgă și se intitulează „Opera fără cortină”. Conceptul propune o abordare diferită a operei, în care muzica și vocile se află în centrul atenției, fără decorurile și costumele specifice unei producții scenice.
Directoarea Sălii cu Orgă, Larisa Zubcu, a explicat că evenimentul este rezultatul colaborării dintre două instituții muzicale care urmăresc același obiectiv: promovarea artei de calitate.
„Am ales acest titlu sugestiv pentru că ne-am dorit să privim opera dintr-o altă perspectivă. Vrem să ridicăm simbolic cortina și să lăsăm muzica să vorbească singură, fără decoruri, fără costume, fără scenografie. Rămân însă esența și forța expresivă a muzicii, orchestra, corul, vocile instrumentelor și emoția pe care marile partituri o transmit din generație în generație”, a spus Larisa Zubcu.
În cadrul concertului vor fi interpretate pagini din opere și balete celebre, iar pe scenă vor evolua Orchestra Națională de Cameră, condusă de Cristian Florea, și Corul Național de Cameră, condus de Ilona Stepan. Printre invitați se numără violonista Maria Montserrat Florea din Spania și flautistul Ion Negură.
Dimensiunea vizuală a spectacolelor va fi, de asemenea, una importantă. Pictorul-scenograf și directorul tehnic al teatrului, Iurie Matei, a vorbit despre munca din spatele cortinei și despre necesitatea reînnoirii permanente a producțiilor.
„Orice spectacol este un organism viu și el notează metamorfoze spre bine. Tot se înnoiește, inclusiv decorul, se fac anumite schimbări. Nu vorbesc doar despre costume. Ținem cont și de stilistica care acum se schimbă în teatrul contemporan, în teatrul liric și în teatrul dramatic”, a explicat Iurie Matei.
Potrivit scenografului, echipa tehnică a teatrului încearcă să creeze condiții care să permită artiștilor invitați să evolueze într-un spațiu demn de o instituție profesionistă.
„Spectatorii care vin pentru întâia dată la operă sunt surprinși să vadă o scenă așa cum, poate, au văzut în alte mari teatre ale lumii. Imaginați-vă că nu ar fi muzică în scenă. Spectatorul ar vedea tablouri superbe care s-ar imprima pe retină mult timp. Asta înseamnă o scenă bine aranjată, atât cromatic, cât și compozițional”, a spus Matei.
În spatele entuziasmului pentru noua ediție a festivalului se află însă și preocuparea pentru viitorul artei academice din Republica Moldova. Directorul Teatrului Național de Operă și Balet, Nicolae Dohotaru, a făcut un apel pentru susținerea instituției și pentru crearea unei perspective clare pentru tinerii care aleg să urmeze o carieră artistică.
„Dacă vrem să existe o continuitate în dezvoltarea artei profesioniste în Republica Moldova, trebuie să înțelegem că arta academică este foarte complexă și în arta academică trebuie investit. Copiii trebuie să știe unde vin după absolvirea liceului. Ca să se dezvolte opera națională, conservatorul, academia sau liceul coregrafic, tinerii trebuie să știe ce urmează după aceasta, care este motivația și unde pot ajunge”, a declarat Dohotaru.
Directorul a subliniat că nivelul instituțiilor de cultură trebuie să fie pe măsura talentului artiștilor și a aspirațiilor acestora.
„Precum un instrument bun nu poate fi învățat cu un instrument prost, așa și instituțiile noastre nu pot avea condiții proaste. Nu pot. De aceea, trebuie încet-încet să punem punctele pe „i”, ca să vă mândriți dumneavoastră și să ne mândrim și noi cu această instituție, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu””, a spus Nicolae Dohotaru.
El a remarcat și faptul că, în pofida dificultăților, teatrul continuă să funcționeze și să organizeze anual festivalul care îi poartă numele.
„Indiferent ce se întâmplă în afara teatrului, teatrul există, teatrul funcționează. Este unicul teatru de operă și balet și atitudinea către acest teatru trebuie să fie unică. Poate să se transforme dintr-o formă în alta, dar esența este aceeași. Este unicul teatru de operă și balet și trebuie să-l păstrăm”, a declarat directorul Operei de la Chişinău.
Festivalul Internațional de Operă și Balet „Maria Bieșu” se desfășoară în luna septembrie și reunește artiști din Republica Moldova și de peste hotare. Cea de-a XXXIV-a ediție propune spectacole de operă și balet, concerte și producții pentru copii, mizând atât pe păstrarea repertoriului clasic, cât și pe promovarea noilor generații de artiști.
„Pentru organizatori, festivalul rămâne nu doar un omagiu adus marii soprane Maria Bieșu, ci și un test anual al capacității Republicii Moldova de a menține și dezvolta o instituție de operă și balet competitivă pe plan internațional”, a rezumat Nicolae Dohotaru.
Opera „Lucia di Lammermoor” deschide cortina celei de-a XXXIV-a ediții a Festivalului „Maria Bieșu”
FOTO // VinOpera 2026: Muzica clasică și vinul, într-o experiență culturală la Bulboaca
Olimpismul și Războiul Rece, într-o nouă cercetare semnată de Sergiu Gurin
FOTO // Șase autori, premiați la Chișinău pentru contribuția la literatura română contemporană
FOTO // Condiții mai bune de cazare pentru studenții AMTAP. Etajul II al căminului de pe strada Armenească, renovat
Republica Moldova renunță la Acordul CSI privind schimbul de publicații între biblioteci
FOTO // Florin Piersic, omagiat la Zilele Filmului Românesc. Trei producții de colecție, pe ecranele din Chișinău
Spațiile Editurii „Universul” vor fi transformate într-un centru modern pentru cultură și industrii creative
Bookfest Chișinău și-a deschis ediția 2026. Cititorii sunt așteptați timp de cinci zile la sărbătoarea cărții
GALERIE FOTO // Start Bookfest Chişinău. 30 de edituri şi zeci de evenimente culturale
Bookfest Chișinău 2026: cinci zile dedicate cărții, autorilor și dialogului cultural
Spectacolul „Dosarele Siberiei”, la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan: „Memoria victimelor represiunilor totalitare aparține întregii Europe”
Congresul Mondial al Eminescologilor, la a XV-a ediție. Ministrul Dan Suruceanu: „Un spațiu în care descoperim operele care nu încetează să ne vorbească”
Teatrul, punte spre Europa. Regizorul Petru Hadârcă: „Dacă ar vedea acum Grigore Vieru de câte ori trecem Prutul...”
Cum vor fi selectați viitorii judecători ai Curții Constituționale. Parlamentul schimbă regulile
Modificări în componența nominală a delegațiilor Parlamentului la organizațiile internaționale și a grupurilor de prietenie
Plantațiile horticole vor putea fi recunoscute mai devreme ca fiind pe rod, iar Oficiul Horticol ar putea fi eliminat din lege
Procedura de desemnare a candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale, mai transparentă
Parlamentul a aprobat proiectul de lege privind extinderea accesului la informațiile cadastrale și reglementarea reparcelării terenurilor
Republica Moldova și Austria își consolidează cooperarea economică: comisia interguvernamentală, reunită la Viena
Reguli mai clare privind intrarea pe rod a plantațiilor horticole
Dispozitivele medicale vor putea fi înregistrate printr-o procedură simplificată și digitalizată
Parlamentul a votat în prima lectură un amplu pachet de modificări fiscale și vamale. Ce prevede proiectul
Premierul Vasile Tofan a discutat cu reprezentanta permanentă a FMI despre prioritățile fiscal-bugetare și reformele economice
FOTO // Podul peste Răut și pasajul peste calea ferată de pe R6, redeschise circulației la Bălți
Decada Valorilor Naționale: elevii pot participa la două concursuri republicane lansate de MEC
Linia feroviară Iași–Ungheni va fi reabilitată și electrificată. CFM anunță achiziția serviciilor
Incendiu la poligonul de deșeuri din Bălți. Pompierii intervin pentru lichidarea focarelor
FOTO // Institutul de Zoologie marchează 65 de ani de cercetare și contribuții la protecția biodiversității
Recensământul Populației și Locuințelor 2024: peste 680 de mii de nuclee familiale în Republica Moldova