Preţurile petrolului au scăzut
Preţurile petrolului au scăzut cu aproximativ 3% marţi, după ce administraţia americană a ales să intensifice presiunea economică şi sancţiunile împotriva Iranului, în locul unei reluări imediate a operaţiunilor militare. Schimbarea de strategie a redus o parte din prima de risc geopolitic inclusă în cotaţiile petrolului, relatează CNBC, preluat de news.ro și MOLDPRES.
Contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu 3,3%, la 89,14 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,1%, ajungând la 82,36 dolari pe baril.
De la începutul săptămânii, cotaţiile au scăzut cu peste 5%.
Declinul vine după ce Statele Unite au anunţat un nou val de sancţiuni împotriva Iranului şi a companiilor, instituţiilor şi statelor care continuă să facă afaceri cu Teheranul.
Administraţia Trump a prezentat campania drept un ”D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris-o drept cea mai amplă ofensivă financiară lansată până acum împotriva unui adversar.
Bessent a indicat însă că alegerea presiunii economice face mai puţin probabilă, cel puţin pentru moment, reluarea unui conflict militar de amploare.
Potrivit acestuia, dacă Washingtonul aplică strategia de presiune economică maximă, este puţin probabil să existe în paralel o reluare pe scară largă a operaţiunilor militare.
Un alt semnal care a redus temerile pieţelor privind reizbucnirea războiului vine din zona diplomatică.
Departamentul de Stat se pregăteşte să trimită înapoi, posibil chiar în această săptămână, diplomaţii americani evacuaţi anterior din Orientul Mijlociu, potrivit informaţiilor citate de CNBC.
Revenirea personalului diplomatic ar sugera că Washingtonul nu anticipează în prezent o revenire imediată la un război de amploare.
Donald Trump a declarat marţi că Marina SUA l-a informat că toate minele din apele internaţionale ale Strâmtorii Ormuz au fost înlăturate.
Preşedintele american a avertizat Iranul că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă.
Trump a mai afirmat că Statele Unite supraveghează permanent Strâmtoarea Ormuz şi aplică o politică de ”toleranţă zero” faţă de orice nouă tentativă de minare.
Situaţia din Ormuz este esenţială pentru piaţa petrolului, deoarece orice perturbare majoră a transportului prin strâmtoare poate afecta aprovizionarea mondială şi poate provoca o creştere rapidă a preţurilor.
Reducerea riscului imediat de război nu înseamnă însă că Washingtonul a exclus intervenţiile militare.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA sunt pregătite să recurgă din nou la lovituri militare dacă situaţia o va impune.
El a precizat că presiunea economică este în prezent instrumentul preferat împotriva regimului iranian, dar Washingtonul nu exclude atacuri în Strâmtoarea Ormuz sau în alte zone din jurul Iranului.
Teheranul susţine, la rândul său, că este pregătit pentru intensificarea presiunilor americane.
Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că guvernul are un plan pentru următorii doi ani destinat gestionării efectelor sancţiunilor.
Oficialul iranian a afirmat că Teheranul dispune de propriile instrumente pentru a răspunde noii strategii economice americane.
Una dintre marile necunoscute este reacţia Chinei, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului şi principalul cumpărător al petrolului iranian.
Beijingul ar putea fi afectat dacă Washingtonul trece la sancţiuni secundare împotriva instituţiilor şi companiilor care continuă relaţiile comerciale cu Iranul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat marţi că Beijingul va face ”tot ceea ce este necesar” pentru a-şi proteja drepturile şi interesele.
China respinge sancţiunile unilaterale americane despre care afirmă că nu au o bază în dreptul internaţional sau o autorizare din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Analiştii BBH consideră că măsurile Washingtonului reprezintă, pentru moment, mai degrabă ”un foc de avertisment decât o lovitură decisivă”.
Statele Unite au extins sancţiunile împotriva Iranului, dar nu au aplicat încă imediat sancţiuni secundare majore împotriva ţărilor care îi susţin comerţul.
China reprezintă punctul critic. Potrivit estimărilor citate de CNBC, aceasta cumpără aproximativ 90% din exporturile petroliere iraniene.
O ofensivă americană împotriva marilor bănci şi rafinării chineze care facilitează aceste tranzacţii ar putea creşte considerabil eficienţa sancţiunilor asupra Iranului. În acelaşi timp, ar putea provoca represalii din partea Beijingului, turbulenţe financiare şi deteriorarea actualului echilibru fragil dintre SUA şi China.
Pentru piaţa petrolului, tocmai această incertitudine rămâne esenţială: riscul unui război imediat s-a diminuat, dar confruntarea economică dintre Washington, Teheran şi potenţial Beijing este departe de a fi încheiată.
SUA suspendă programările pentru vize în întreaga lume
Debitul Dunării începe să crească la intrarea în România
ARMENPRESS: Armenia a acordat peste 10.500 de statute de ședere cetățenilor străini în prima jumătate a anului 2026
O victimă a atacurilor din 11 septembrie 2001 din New York a fost identificată grație unei tehnici criminalistice inovatoare
Finlanda avertizează că Rusia își intensifică războiul hibrid împotriva Europei
Donald Trump promite „un nou impuls pentru pace” în Ucraina
Dronă prăbușită într-o gospodărie din Vrancea. Oamenii din zonă au fost evacuați
UE aprobă o sumă suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei
Lidera AfD anunță că vrea retragerea Germaniei din zona euro și „închiderea granițelor”
Zelenski, mesaj de Ziua Independenței: „Ucraina nu va ceda Donbasul pentru o încheiere rapidă a războiului”
Atac masiv asupra regiunii Odesa
Ucraina marchează 35 de ani de independență. Liderii Coaliției Voinței se reunesc la Kiev
BTA: Nivelul Dunării a crescut ușor în Bulgaria. Restricțiile pentru nave rămân în vigoare
Centrala nucleară de la Paks care asigură 40% din energia Ungariei revine la capacitate
BTA: Tenorul ucrainean Mykhailo Malafii a câștigat concursul „The Voice of Kamen” de la Ruse
Asistența medicală din penitenciare va fi integrată în sistemul public de sănătate
Suedia trimite avioane Gripen și nave militare pentru patrularea frontierei Finlandei cu Rusia
Vicepreședintele Partidului Politic „Șor” și un membru neoficial al formațiunii vor fi judecați pentru finanțarea ilegală a partidului
ARMENPRESS: Instrumente educaționale bazate pe inteligența artificială, disponibile în școlile și universitățile din Armenia din septembrie
Claudiu Năsui a fost prezentat echipei Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării
CEC: 37 de partide politice au dreptul de a participa la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei
SBU anunță că a lovit un bombardier strategic Tu-95MS pe aerodromul militar Engels
Premierul Vasile Tofan, la Expoziția Națională „Produs Autohton”: „Guvernul va fi aliatul și ambasadorul antreprenorilor care au curajul să producă aici, acasă”
Ministrul Mihai Popșoi, întrevedere cu ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej: „Mizăm în continuare pe sprijin pentru avansarea procesului de aderare la UE”
Comisia Nistreană a decis ca debitul Nistrului să fie menținut la 60 m³/s în următoarele două săptămâni
DOC // Publicat în Monitorul Oficial. Guvernul a inclus 29 de proiecte noi în Documentul unic de program pentru dezvoltare regională
VIDEO // Peste 300 de companii din Moldova participă la „Produs Autohton 2026”. Vasile Tofan: „Vom fi aliații antreprenorilor care au curajul să producă aici, acasă”
Președinta Maia Sandu a conferit distincții de stat cu prilejul Zilei Independenței
Opt întreprinderi de stat ar putea fi lichidate. APP a lansat consultări publice
DOC // Regimul fiscal aplicat mărfurilor introduse de operatorii economici din regiunea transnistreană va fi uniformizat. Hotărârea de Guvern, publicată în Monitorul Oficial