Statele din Golf susțin un plan care permite Iranului să perceapă taxe voluntare în Strâmtoarea Ormuz

Omanul a obţinut sprijinul statelor din Golf pentru un plan care ar permite Teheranului să perceapă taxe pe bază voluntară pentru utilizarea Strâmtorii Ormuz, a declarat marţi pentru Reuters o sursă din Golf, ceea ce ar putea fi o cale către încetarea perturbărilor din comerţul cu petrol cauzate de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, transmite news.ro, preluat de MOLDPRES.

Iranul a declarat că doreşte să administreze strâmtoarea Ormuz împreună cu Omanul, care controlează malul opus, şi să perceapă taxe pentru servicii de la navele care o utilizează. Washingtonul doreşte revenirea la situaţia de dinainte de război, când navele puteau trece liber, fără a plăti nimic, şi susţine că perceperea unor taxe obligatorii ar fi ilegală.

Conform propunerii omaneze, Iranul nu va exercita controlul exclusiv, iar taxele ar fi voluntare, a declarat o sursă pentru Reuters. Sistemul ar fi similar cu cel în vigoare în Strâmtoarea Malacca din Asia, unde Indonezia, Malaezia şi Singapore solicită navelor să plătească contribuţii voluntare pentru finanţarea navigaţiei, protecţia mediului şi operaţiunile de căutare şi salvare.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a discutat luni despre Strâmtoarea Ormuz cu omologii săi din Oman şi Arabia Saudită şi a subliniat necesitatea cooperării regionale, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe iranian.

Preşedintele Donald Trump, care a suspendat brusc, în weekend, o campanie de bombardamente americane care dura de două săptămâni, în cadrul celei mai recente schimbări strategice de direcţie, a declarat că sunt în curs „discuţii constructive” cu Iranul, dar a ameninţat că va relua atacurile dacă negocierile nu vor da rezultate. Iranul neagă că ar intenţiona să reia negocierile cu Statele Unite.

Washingtonul a lansat o nouă campanie de bombardamente la începutul acestei luni pentru a întrerupe controlul Iranului asupra strâmtorii, prin care trecea aproximativ o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat la nivel mondial înainte de război.

Iranul a închis efectiv strâmtoarea pentru navele care nu îi aparţin după ce Statele Unite şi Israelul au lansat un atac pe 28 februarie. Un acord încheiat luna trecută între Statele Unite şi Iran a redeschis-o parţial, dar acordul s-a destrămat la începutul lunii iulie, după ce Iranul a tras asupra unor nave care foloseau un cordior pe care nu îl aprobase.

Trump a anulat ultima sa campanie de atacuri aeriene după ce a primit informaţii de la comandanţii militari conform cărora strategia aplicată până atunci îşi epuizase potenţialul. Cele 13 nopţi consecutive de bombardamente americane au provocat zeci de victime în Iran şi au distrus poduri şi tuneluri în sudul ţării, precum şi ţinte militare.

Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din ţările vecine, în urma cărora au murit patru militari, precum şi cu lovituri asupra infrastructurii civile din statele din Golf, despre care a afirmat că reprezintă un răspuns pentru atacurile americane asupra ţintelor civile.

Iranul a declarat că va înceta focul atât timp cât o va face şi Washingtonul. Cu toate acestea, luni au fost semnalate atacuri cu drone în Iordania, Arabia Saudită şi nordul Irakului, iar marţi Iordania a raportat doborârea unei alte drone.

Luni, Trump şi-a exprimat optimismul cu privire la un acord care să pună capăt conflictului de cinci luni, avertizând totodată că atacurile SUA vor fi reluate dacă negocierile nu vor da rezultate.

„Cred că există o şansă bună ca ceva să se întâmple, iar dacă se întâmplă, bine; dacă nu, ne întoarcem la ceea ce făceam acum două zile”, a spus Trump.

Iranul susţine că nu a solicitat noi negocieri cu Statele Unite, pe care le acuză că au încălcat acordul încheiat luna trecută privind un cadru pentru discuţii menite să pună capăt războiului.

Preşedintele SUA urmează să se întâlnească marţi, la Washington, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Deşi Israelul a fost implicat în campania iniţială de bombardamente, acesta nu a participat la discuţiile de pace ulterioare, iar relaţiile recente dintre cei doi lideri au fost tensionate.

Trump a fost nevoit să-l împiedice pe liderul israelian să atace ţinte din Liban în încercarea de a slăbi militanţii Hezbollah susţinuţi de Iran, ceea ce a complicat negocierile de pace cu Teheranul.

Încetarea campaniei de bombardamente americane din weekend a determinat o scădere a preţurilor petrolului cu aproximativ 8% luni, iar scăderea a continuat şi marţi. Contractele futures pe ţiţeiul Brent au înregistrat o scădere de peste 2,5%, ajungând la aproximativ 86 de dolari pe baril marţi, la jumătatea dimineţii.

Washingtonul şi Teheranul au ajuns la un acord în luna iunie cu privire la un cadru pentru negocierile care ar fi urmat să aibă loc până la sfârşitul lunii august, în vederea soluţionării unor probleme majore, precum programul nuclear al Iranului.

Cu toate acestea, cele două părţi au avut divergenţe cu privire la interpretarea formulării din memorandum referitoare la strâmtoare, Washingtonul insistând că aceasta impune Teheranului să permită libera circulaţie, în timp ce Iranul susţine că îi conferă autoritatea de a supraveghea tranzitul.