Președinta Maia Sandu, la Forumul dedicat reformării justiției și combaterii corupției: „Construirea statului de drept este cel mai complicat angajament în programul de aderare la UE”

Reforma justiției, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, precum și consolidarea statului de drept au fost principalele teme abordate de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în discursul rostit astăzi la deschiderea celei de-a opta ediții a Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”. Șefa statului a vorbit despre evoluțiile din sistem începând cu anul 2019, dificultățile procesului de reformă și angajamentele Republicii Moldova în parcursul european, transmite MOLDPRES.

Maia Sandu a amintit că a participat la prima ediție a forumului în 2019, în calitate de prim-ministră, și a descris situația sistemului de justiție de la acel moment.


„Eram în perioada în care Moldova tocmai se eliberase de regimul oligarhic, regim care, pe lângă multe alte instituții, ținuse în captivitate timp de mulți ani și sistemul justiției. Justiția de atunci era cunoscută în principal pentru faptul că anulase ilegal rezultatele alegerilor din Chișinău din 2018, că asistase nepăsătoare sau neputincioasă la cele mai mari scheme de corupție, de spălare de bani din istoria acestei țări, că unii reprezentanți chiar protejau grupări corupte. Pe scurt, nedreptatea era în capul mesei, iar încrederea cetățenilor în justiție era infimă”, a declarat președinta.


Șefa statului a menționat că, în 2019, spera că înlăturarea controlului politic asupra justiției va conduce de la sine la schimbarea sistemului și promovarea oamenilor integri.


„Îmi amintesc că atunci m-am adresat oamenilor din sistem care au admis decizii ilegale, abuzive, să plece de bunăvoie. Speram atunci că, odată scos de sub controlul politicienilor corupți, sistemul justiției se va debarasa de practicile păguboase, se va curăța și va aduce în față oameni integri și valoroși. Degeaba am sperat, lucrurile nu s-au întâmplat de la sine”, a spus Maia Sandu.


În acest context, președinta a explicat că, în anul 2021, a declarat corupția drept un pericol major pentru securitatea statului și au fost inițiate discuțiile privind evaluarea externă a integrității în sistemul judecătoresc.


„Așa că, peste doi ani, în anul 2021, am declarat corupția drept pericol major pentru securitatea statului și am început discuțiile despre evaluarea externă ca element principal de eliminare a corupției din sistemul justiției. A urmat un proces îndelungat de consultare cu Comisia de la Veneția, cu instituțiile europene, care cu greu își imaginau că poți să ai corupție în sistemul justiției și cu greu înțelegeau de ce e nevoie de o intervenție externă atunci când ai instituții de autoguvernare”, a afirmat șefa statului.


Potrivit Maiei Sandu, procesul de evaluare externă a fost dificil și în interiorul sistemului, inclusiv din cauza rezervelor față de intervenția externă.


„A fost și încă este un proces greu pe intern, pentru că, chiar dacă mulți oameni onești din sistem cu care am discutat atunci recunoșteau că nu pot schimba lucrurile din interior, perspectiva unei evaluări externe nu era întâmpinată cu entuziasm nici chiar de ei, nici măcar de ei”, a menționat președinta.


Maia Sandu a declarat că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor durează de câțiva ani și nu a fost încă finalizată. Ea a precizat că procesul a avansat mai mult în cazul judecătorilor, în timp ce evaluarea procurorilor înregistrează întârzieri.


„Evaluarea externă durează deja de câțiva ani, mult mai mult decât ne-am fi dorit, și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut cu toții că vetting-ul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există”, a spus Maia Sandu.


Președinta a recunoscut că procesul de reformă generează dificultăți pentru funcționarea sistemului, inclusiv prin creșterea numărului de posturi vacante și a volumului de muncă pentru angajații rămași în funcții.


„Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte. Din cauza reformei avem multe locuri vacante, pentru că unii exponenți ai sistemului nu vor să treacă prin această evaluare, iar alții nu reușesc să își dovedească integritatea, iar asta crește volumul de muncă pentru oamenii care au rămas în sistem. De aceea facem reforma etapizat, așa încât să asigurăm funcționalitatea sistemului”, a explicat șefa statului.


Ea a atras atenția și asupra întârzierilor în reforma Institutului Național al Justiției, instituție responsabilă de pregătirea viitorilor judecători și procurori.


„Trebuie să recunoaștem că am întârziat cu reforma Institutului Național al Justiției, pe care am început-o cu adevărat abia un an în urmă, dacă nu greșesc. Dacă o făceam mai devreme, aveam astăzi mai mulți tineri bine pregătiți, tineri integri, care să vină în sistem să ia locul celor care pleacă”, a declarat Maia Sandu.


Președinta a menționat că, în pofida dificultăților, în sistemul de justiție pot fi observate primele rezultate ale reformelor. Ea a făcut referire la reînnoirea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a colegiilor acestora, după evaluarea integrității membrilor.


„Dar, cu toate supărările, complicațiile și întârzierile, cred că putem afirma că vedem primele rezultate ale eforturilor noastre comune. CSM și CSP sunt înnoite după ce membrii acestora au trecut testul de integritate, la fel și colegiile. Reforma Curții Supreme de Justiție este în derulare”, a afirmat șefa statului.


Maia Sandu a adresat un mesaj persoanelor care doresc să devină membri ai Curții Supreme de Justiție, dar așteaptă finalizarea evaluării externe.


„Am un mesaj către acești oameni: să nu aștepte, să depună dosarele acum pentru evaluare. Pentru că nu ar fi corect să avem o Curte Supremă de Justiție în care o parte dintre membri au trecut testul integrității și alții nu. Deci, vă confirm că evaluarea va continua până va fi numit ultimul membru la Curtea Supremă de Justiție”, a declarat Maia Sandu.


Potrivit președintei, o parte importantă dintre judecătorii și procurorii care au fost menționați de-a lungul timpului în materiale de investigație nu mai activează în sistem.


„Chiar dacă evaluarea externă încă nu s-a încheiat, vedem că o mare parte dintre judecătorii și procurorii care, de-a lungul timpului, au fost protagoniști frecvenți ai articolelor de investigație nu mai sunt astăzi în sistem”, a spus șefa statului.


În discursul său, Maia Sandu a vorbit despre modificarea legislației pentru a facilita examinarea dosarelor și pentru a limita situațiile în care cauzele penale sunt afectate de expirarea termenelor de prescripție.


„De asemenea, am reușit să îmbunătățim semnificativ legislația. Aceasta a fost simplificată pentru ca dosarele să poată fi examinate fără întârziere. A fost modificat modul de calculare a termenului de prescripție pentru a limita abuzurile prin care mulți infractori erau scoși. A fost introdusă posibilitatea recuperării bunurilor și a banilor și avem unele rezultate în acest sens”, a declarat președinta.


Șefa statului a susținut că în ultimii ani au apărut rezultate în activitatea instituțiilor de drept, inclusiv prin creșterea numărului de dosare de corupție de nivel înalt asupra cărora se lucrează.


„Și, în consecință, cred că vedem rezultate concrete. Creșterea numărului de dosare de corupție mare pe care, în sfârșit, se lucrează. Vedem multe ședințe, vedem planuri concrete”, a menționat Maia Sandu.


Totodată, ea a subliniat că sistemul se confruntă în continuare cu un volum mare de dosare și că sunt necesare soluții pentru reducerea acestuia.


„Este încă mult de lucru, pentru că în trecut s-au adunat multe dosare la examinare. Știm că acest volum de muncă este foarte mare pentru oamenii care muncesc onest. Căutăm soluții, dar trebuie să ne asumăm că am ajuns în această situație pentru lucrurile pe care nu le-am făcut bine în trecut în sistemul justiției”, a afirmat președinta.


Maia Sandu a menționat că Institutul Național al Justiției are un rol important în pregătirea noilor generații de profesioniști și în atragerea absolvenților facultăților de drept în sistem.


„Am menționat deja eforturile care se fac pentru pregătirea judecătorilor și procurorilor la Institutul Național al Justiției, pentru a atrage cei mai buni absolvenți de la facultățile de drept și pentru a-i pregăti foarte bine”, a spus șefa statului.


Ea a adăugat că în cadrul instituției au fost introduse standarde de integritate pentru audienți, formatori și comisiile de examinare.


„Aici au fost introduse standarde de integritate pentru audienți, pentru formatori, pentru comisiile de examinare și îmi pun mari speranțe în eforturile pe care le face Institutul Național al Justiției cu celelalte instituții pentru ca să pregătim generații noi de procurori și judecători”, a declarat Maia Sandu.


Președinta a apreciat că sistemul justiției din Republica Moldova a înregistrat o evoluție față de anul 2019, menționând și dinamica încrederii cetățenilor în justiție.


„Vreau să spun că astăzi putem afirma cu convingere că sistemul justiției, cu toate problemele sale, arată astăzi mult mai bine decât în anul 2019, atunci când discutam la prima ediție a acestui forum. Acest lucru este confirmat și de sondaje. Încrederea oamenilor în justiție crește, chiar dacă ei și-au dorit ca lucrurile să se schimbe cu o viteză mult mai mare”, a afirmat Maia Sandu.


Șefa statului a precizat că reformele sunt realizate în coordonare cu Uniunea Europeană, în special după depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova în martie 2022.


„Schimbările în justiție le facem astăzi în strictă coordonare cu Uniunea Europeană. Mai ales după depunerea cererii de aderare în martie 2022, Uniunea Europeană supraveghează cu mare atenție absolut toate deciziile, politicile și acțiunile pe care le întreprindem în acest domeniu”, a declarat președinta.


Maia Sandu a subliniat că reforma justiției reprezintă una dintre cele mai dificile și importante componente ale procesului de aderare la Uniunea Europeană.


„Construirea statului de drept este cel mai mare și complicat angajament în programul de aderare și cred că este domeniul în care avem cel mai mult de lucru. Am reușit să deschidem negocierile de aderare pe primul grup de capitole și vreau să le mulțumesc tuturor instituțiilor, evident, Ministerului Justiției și tuturor oamenilor din aceste instituții care muncesc zi și noapte, și nu exagerez aici, unii dintre ei muncesc zi și noapte, ca noi să putem să ne îndeplinim angajamentele și să mergem la următoarele etape pe acest drum al integrării europene”, a spus Maia Sandu.


Ea a adăugat că rezultatele reformei trebuie să fie menținute și îmbunătățite pe termen lung.


„Am vorbit mai devreme despre rezultatele bune din ultimii ani, dar aceste rezultate trebuie să fie sustenabile, nu doar în 2025 să arate bine sau în 2026, ci pe toată perioada de aderare și, bineînțeles, post-aderare. Aceste rezultate trebuie să fie menținute și îmbunătățite. Track record-ul este un criteriu de evaluare foarte important pentru partenerii noștri europeni”, a menționat președinta.


În partea finală a discursului, Maia Sandu a vorbit despre necesitatea ca dosarele de corupție să fie investigate temeinic, susținute de probe și finalizate prin hotărâri definitive atunci când vinovăția este demonstrată.


„Deci trebuie să demonstrăm că toate cazurile sunt investigate temeinic, că dosarele sunt susținute de probe serioase și, atunci când aceste dosare ajung în instanță, atunci când vinovăția este dovedită, se pronunță condamnări definitive”, a afirmat șefa statului.


Ea a calificat reforma justiției drept cea mai mare provocare internă a Republicii Moldova și a evidențiat legătura dintre funcționarea instituțiilor și protejarea țării în contextul provocărilor externe.


„În tot acest proces complicat de transformare internă, pentru că eu atunci când sunt întrebată care este cea mai mare provocare internă a Republicii Moldova spun că este reforma justiției, dar pe lângă provocările interne ne confruntăm și cu provocări externe. Și războiul hibrid este poate nu un lucru nou, dar un lucru pe care noi l-am conștientizat mai puternic în ultimii ani, și protejarea țării noastre de acest război hibrid ține în mare parte și de modul în care funcționează instituțiile noastre”, a declarat Maia Sandu.


Referindu-se la ingerințele în procesele electorale, președinta a menționat finanțarea ilegală a partidelor politice, tentativele de cumpărare a voturilor și coruperea politică.


„Pentru că amestecul în alegeri, cel puțin din ce am văzut în ultimele exerciții, s-a făcut prin finanțare ilegală a partidelor politice, prin încercări de cumpărare a voturilor, prin corupere politică și toate aceste elemente pot fi combătute doar de un stat de drept puternic”, a spus șefa statului.


Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova este expusă unor riscuri suplimentare din cauza proximității față de războiul din Ucraina.


„Aceste provocări vor continua. Ele nu se referă doar la Republica Moldova, dar noi, fiind aproape de războiul din Ucraina, noi fiind aproape de agresori, evident suntem mult mai expuși și este de datoria noastră să facem totul ca să apărăm și independența, și suveranitatea Republicii Moldova și să ne asigurăm că cetățenii noștri sunt în siguranță”, a declarat președinta.


În încheiere, Maia Sandu a mulțumit persoanelor din instituțiile de drept care contribuie la desfășurarea reformelor și a pledat pentru consolidarea încrederii în obiectivul unui sistem judecătoresc independent.


„Vreau să avem încredere în eforturile noastre și vreau să avem încredere în capacitatea de a ajunge la obiectivul nostru final, care este un stat de drept, care este un sistem al justiției independent, știind că independența presupune integritate și responsabilitate”, a conchis Maia Sandu.


Oficiali de stat de rang înalt, ambasadori, reprezentanți ai sistemului judiciar și experți ai societății civile s-au reunit astăzi, la Chișinău, la cea de-a opta ediție a Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” pentru a dezbate viitorul sistemului de drept din Republica Moldova în noul context european.