Violența poate escalada până la femicid. Cum pot fi recunoscute semnalele de alarmă și unde pot cere ajutor victimele

Violența împotriva femeilor poate începe cu amenințări, control excesiv și izolare și poate escalada până la femicid. Reprezentanta de țară UN Women în Republica Moldova, Dominika Stojanoska și deputata Marcela Adam, atrag atenția că intervenția timpurie, protecția victimelor și coordonarea instituțiilor sunt importante pentru prevenirea tragediilor. În același timp, oamenii consideră că autoritățile trebuie să intervină mai insistent, iar educația și serviciile sociale să aibă un rol mai important în combaterea fenomenului, transmite MOLDPRES.



„Violența nu este vina ei și ea nu trebuie să treacă singură prin această situație”

Femeile care se confruntă cu violență nu trebuie să aștepte ca abuzurile să devină mai grave pentru a cere ajutor. Potrivit reprezentantei de țară UN Women, Dominika Stojanoska, amenințările, controlul exercitat de partener, izolarea și dependența economică pot fi semnale de alarmă, iar fiecare caz trebuie evaluat cu maximă seriozitate.


„Rapoartele Comisiei de analiză a cazurilor de femicid ne arată că, în majoritatea cazurilor, au existat indicii clare de risc înainte de producerea tragediei, ceea ce evidențiază importanța identificării și gestionării timpurii a acestor semnale pentru a preveni escaladarea violenței către forme letale. Printre cele mai frecvente semnale de alarmă se pot număra violența repetată și escaladarea abuzului în timp, amenințările cu moartea, controlul coercitiv exercitat de agresor, antecedentele de violență și încălcarea măsurilor de protecție, precum și situațiile în care victima încearcă să părăsească relația. De asemenea, dependența economică și izolarea victimei îi pot limita capacitatea de a căuta ajutor și de a ieși din relația violentă”, a declarat Dominika Stojanoska într-un interviu acordat MOLDPRES.


Oficiala subliniază că nu există un tipar unic care să permită identificarea cu certitudine a tuturor cazurilor care pot evolua către forme letale de violență. Din acest motiv, intervenția autorităților trebuie să fie promptă, iar siguranța victimei trebuie să reprezinte prioritatea.


„Mesajul cel mai important este că violența nu este vina ei și că nu trebuie să treacă singură prin această situație. Orice femeie are dreptul la siguranță, respect și protecție, indiferent de forma de violență de care este afectată. Dacă se teme pentru viața, sănătatea sau integritatea sa ori a copiilor săi, este important să ceară ajutor cât mai devreme și să vorbească cu o persoană de încredere”, a precizat reprezentanta UN Women.



	
INTERVIU MOLDPRES // Ce trebuie să știe o femeie care se află într-o relație abuzivă? Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women: „Violența nu este vina ei și nu trebuie să treacă singură prin această situație”




Ce spun oamenii despre prevenirea femicidului

Persoanele intervievate într-un vox-pop consideră că autoritățile trebuie să trateze cu mai multă seriozitate cazurile de violență și să intervină înainte ca acestea să ajungă la consecințe grave. Atât femeile, cât și bărbații au evidențiat necesitatea unor măsuri eficiente, a educației și a serviciilor de protecție.


„Femicidul chiar este o problemă foarte gravă în Republica Moldova, iar autoritățile trebuie să monitorizeze această situație și să aibă puterea de a interveni rapid, cu soluții eficiente, nu doar așa, ca să fie”, a declarat una dintre respondente.


O altă femeie consideră că prevenirea trebuie să înceapă încă din educație, iar persoanele predispuse la comportamente agresive trebuie să beneficieze de sprijin specializat.


„Trebuie să schimbăm ceva și în educație, astfel încât oamenii să înțeleagă, inclusiv din punct de vedere psihologic, de ce apare violența și să existe specialiști care să lucreze cu persoanele predispuse la asemenea comportamente.”


 



 



Și bărbații intervievați au pledat pentru măsuri mai eficiente împotriva agresorilor. Unul dintre respondenți consideră că monitorizarea electronică nu este suficientă pentru a preveni repetarea actelor de violență.


„Nu sunt de acord ca, în cazurile de femicid și violență în familie, să ne limităm doar la punerea unei brățări pe agresor. După părerea mea, nu este suficient. Trebuie ceva mai strict.”


Un alt bărbat a atras atenția asupra rolului serviciilor sociale, al centrelor de protecție și al liniilor telefonice prin care femeile pot cere ajutor.


„Este foarte important să atragem atenția nu doar asupra organelor de drept, dar și asupra serviciilor sociale. Trebuie să existe centre de protecție și linii telefonice la care femeile să poată vorbi despre problemele din familie. De asemenea, situația trebuie monitorizată în fiecare familie în care există semnale de risc.”




Deputata Marcela Adam: Stereotipurile împiedică victimele să ceară ajutor

Consolidarea colaborării dintre instituțiile statului și transmiterea rapidă a informațiilor despre cazurile de violență sunt esențiale pentru prevenirea tragediilor, susține deputata Marcela Adam, președinta Platformei Femeilor Deputate.

În urma audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței, organizate de Platforma Femeilor, parlamentara a subliniat necesitatea îmbunătățirii mecanismelor prin care instituțiile își transmit informațiile și intervin în funcție de responsabilitățile pe care le au.


„Trebuie să consolidăm răspunsul statului cu privire la fenomenul violenței, să consolidăm și să unificăm mecanismul de transmitere a informației sau interconexiunea instituțională, pentru că informația care ajunge la una dintre instituții trebuie să fie cunoscută în regim rapid și de instituțiile care sunt nemijlocit responsabile pentru o anumită dimensiune”, a declarat Marcela Adam pentru MOLDPRES.


Deputata a menționat că Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie dezvoltă sistemul informațional integrat VioData, care urmează să permită monitorizarea cazurilor de la momentul solicitării ajutorului până la soluționarea acestora.

Marcela Adam a vorbit și despre stereotipurile și prejudecățile care le determină pe unele femei să nu raporteze abuzurile, de teama judecății sociale sau din cauza dependenței economice.


„Suntem o societate încă dominată de stereotipuri și prejudecăți, unde violența este considerată un conflict în familie, de care nu trebuie să cunoască toată lumea. Este considerată o problemă intimă, de aceea multe cazuri nu sunt raportate, iar femeile suferă în singurătate sau după ușile închise”, a afirmat deputata.


Potrivit Marcelei Adam, creșterea raportării cazurilor de violență arată că femeile au mai multă încredere în instituțiile statului, însă eforturile trebuie continuate prin educație, campanii de informare și pregătirea specialiștilor care lucrează cu victimele.



Peste o mie de femei, victime ale infracțiunilor în familie în 2026

Republica Moldova a înregistrat progrese în consolidarea cadrului legislativ și instituțional pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Printre măsurile menționate de Dominika Stojanoska se numără incriminarea unor forme de violență, consolidarea protecției victimelor și extinderea serviciilor specializate.

Centrele de plasament, consilierea psihologică, asistența juridică și sprijinul economic pot ajuta femeile să părăsească în siguranță relațiile abuzive. În același timp, este necesară pregătirea continuă a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor pentru identificarea riscurilor și gestionarea cazurilor de violență.

Datele Inspectoratului General al Poliției solicitate de MOLDPRES arată că, în primele nouă luni ale anului 2026, au fost raportate 1.010 femei victime ale infracțiunilor în sfera relațiilor familiale, iar poliția a emis 5.611 ordine de restricție de urgență. În aceeași perioadă, au fost inițiate 312 cauze penale pentru agresiuni fizice și alte acțiuni violente soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Poliția precizează că, pentru prevenirea cazurilor grave, verifică sesizările, evaluează riscurile de violență și letalitate, monitorizează agresorii și îndrumă victimele către servicii specializate.

Femeile și fetele pot apela Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete, la numărul 0 8008 8008, pentru informații și consiliere. În caz de pericol iminent, trebuie să sune la 112.