FOTO // Conacul Pommer din Țaul și două clădiri istorice din Chișinău vor fi restaurate

Conacul Pommer din satul Țaul, raionul Dondușeni, și două clădiri istorice din centrul Chișinăului se numără printre monumentele pentru care au fost examinate proiecte de restaurare și reabilitare în cadrul ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI). În total, Consiliul a examinat 24 de subiecte, dintre care 20 au fost avizate, iar examinarea altor patru a fost suspendată, informează MOLDPRES.

Unul dintre proiectele incluse pe ordinea de zi vizează restaurarea și reabilitarea Conacului Pommer din satul Țaul, monument de arhitectură de însemnătate națională. Documentația a fost prezentată de Primăria satului Țaul, iar proiectul a fost elaborat de compania „Garconița Archstudio”. Acesta a mai fost examinat de CNMI în martie 2025, când a primit avizul Consiliului.

Alte două proiecte vizează clădiri istorice din Chișinău. Pe strada Mihai Eminescu, 66, este prevăzută restaurarea și reabilitarea unei părți a unei case de raport cu spații comerciale, monument de arhitectură de importanță locală. Beneficiarul proiectului este compania „TECHNO-TEST”.

Pe strada Vlaicu Pârcălab, 77, proiectul prevede restaurarea fațadelor, schimbarea învelitorii acoperișului și amenajarea teritoriului adiacent. Imobilul este, de asemenea, monument istoric de importanță locală.

Potrivit Ministerului Culturii, activitatea CNMI vizează examinarea documentațiilor de proiect pentru intervențiile asupra monumentelor istorice și în zonele construite protejate, cu respectarea cerințelor de conservare și protejare a patrimoniului cultural construit.

Conacul Pommer din satul Țaul, raionul Dondușeni, a fost construit între anii 1901 și 1912, la inițiativa bancherului Andrei I. Pommer, care activa la Sankt-Petersburg. Ansamblul cuprindea reședința principală, mai multe clădiri auxiliare și un parc dendrologic, fiind considerat una dintre cele mai valoroase reședințe rurale din Basarabia istorică.

Complexul se remarcă prin elemente ale stilului Art Nouveau, rar întâlnit în mediul rural basarabean, iar parcul dendrologic, proiectat de arhitectul-peisagist Ippolit Vladislawski-Padalka, se întinde pe aproximativ 46 de hectare și adăpostește peste 150 de specii de arbori și plante, dintre care mai mult de 100 sunt exotice.

După cel de-al Doilea Război Mondial, ansamblul a suferit mai multe transformări, iar din anii 1960 o parte a teritoriului a fost integrată în complexul instituției de învățământ agricol din Țaul.