Teatrul Național „Mihai Eminescu”, aplauze în Grecia. Petru Hadârcă: „Am lăsat o amprentă bună și o sete de a reveni”
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău a prezentat spectacolele „Richard al III-lea” și „Grădina de sticlă” în Grecia, unde a fost întâmpinat cu săli arhipline și reacții pozitive din partea publicului, a oamenilor de teatru și a criticilor. Turneul de la Atena, Pireu și Salonic a fost o experiență artistică și de promovare culturală a Republicii Moldova. Într-un interviu oferit pentru MOLDPRES, directorul instituției, Petru Hadârcă, spune că întâlnirile cu spectatorii greci și cu diaspora au confirmat că teatrul poate apropia publicul de o țară chiar și atunci când acesta nu îi cunoaște limba, relatează MOLDPRES.
Teatrul Național „Mihai Eminescu” a participat la cea de-a 61-a ediție a Festivalului Internațional „Dimitria” din Salonic, după ce directorul Teatrului Național al Greciei de Nord a văzut spectacolul „Richard al III-lea” la Chișinău și a invitat colectivul moldovenesc la festival. Reprezentațiile au avut loc pe 17 și 18 octombrie, în fața unui public grec, printre spectatori numărându-se reprezentanți ai corpului diplomatic și oameni de teatru.
„Noi am avut două săli arhipline cu spectatori greci, oameni de teatru. În prima seară au fost foarte mulți consuli, au fost ambasadori, inclusiv ambasadorul Republicii Moldova, Andrei Popov, care s-a implicat cu toată echipa. După prestația primului spectacol, a fost nemaipomenit pentru noi să auzim opinia primarului, încântat de evoluția actorilor, și părerile consulilor diferitor țări. Consulul Sloveniei a spus că numai pentru prestația artistică a Teatrului Național cu acest spectacol, Republica Moldova merită să fie invitată în Uniunea Europeană. Să joci cu sălile arhipline în fața unui spectator necunoscător de limbă română și să fii înțeles și apreciat este o realizare, fără lipsă de modestie, pentru noi toți, pentru colectiv”, a declarat pentru MOLDPRES, Petru Hadârcă.
În cadrul turneului a fost prezentat spectacolul „Grădina de sticlă”, după romanul scriitoarei Tatiana Țîbuleac. Potrivit directorului instituției, unul dintre cele mai importante semne ale receptării spectacolului a fost, în opinia sa, dorința spectatorilor de a continua dialogul cu actorii după reprezentație.
„La Pireu am avut susținerea echipelor ambasadelor Republicii Moldova și României. Au venit foarte mulți cunoscători de teatru, critici, jurnaliști, scriitori, actori, primarul și viceprimarul orașului. Actorii au fost la un nivel foarte bun, iar reacțiile și ecourile s-au văzut și în presă. Au apărut cronici și analize detaliate despre evoluția actorilor, regie și textul Tatianei Țîbuleac. Emoțiile și o anumită doză de teamă au persistat: vom fi înțeleși sau nu, cum va fi perceput spectacolul? Dar, până la urmă, aplauzele, părerile și opiniile publicului ne-au dat răspunsul. După spectacol, spectatorii îi căutau pe actori ca să discute cu ei, rămâneau pentru un dialog, pentru comunicare. Nu doar la Atena, ci și la Salonic, unde au venit foarte mulți spectatori greci”, a spus directorul.
Pentru Petru Hadârcă, reușita unui turneu nu se măsoară doar prin faptul că un teatru ajunge să joace în străinătate, dar și prin felul în care este primit și dacă publicul își dorește să-l revadă.„Nu este important doar să te duci, trebuie să lași ușa deschisă ca să fii dorit și invitat din nou. Este foarte importantă responsabilitatea pe care o ai prin prestația artistică. Până la urmă, contează nu doar ce se vorbește despre tine înainte să ajungi, ci și ce se vorbește după. În acest capitol, teatrul a lăsat o amprentă bună, a creat o imagine frumoasă și, cumva, o sete de a mai reveni”, a subliniat directorul.
Turneul a inclus și o întâlnire cu moldovenii din diaspora, la Atena, unde artiștii au susținut un recital de poezie și muzică. În opinia sa, asemenea întâlniri contribuie și la promovarea imaginii țării peste hotare, prin forme diverse, de la teatru la muzică și evenimente culturale.
„M-am bucurat să văd o echipă puternică a reprezentanței diasporei noastre. Când vorbeam cu oamenii și îi întrebam de unde sunt, unii ne spuneau că știu Republica Moldova, că am dat patru puncte la Eurovision. Și prin Eurovision ne-am făcut cunoscuți. Este o altă platformă de promovare a Republicii Moldova, în sensul frumos al cuvântului”, a menționat Hadârcă.
În interviul oferit pentru MOLDPRES, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a vorbit și despre participarea trupei la festivalurile de teatru din Arad și București, despre semnificația celor 105 ani de la fondarea instituției și despre rolul teatrului în promovarea imaginii Republicii Moldova în contextul parcursului european. Discuția a vizat, de asemenea, provocările cu care se confruntă instituția, necesitatea investițiilor în infrastructura tehnică și susținerea diplomației culturale, precum și importanța păstrării legăturii cu publicul din țară și din diaspora. Materialul integral va fi publicat de MOLDPRES sâmbătă, 31 octombrie.
Cronica ARHIVELOR // Dumitru Matcovschi, poetul care a devenit un simbol al renașterii naționale
FOTO // Romanul „Costul vieților noastre”, de Liuba Rusnac, lansat la Ambasada Republicii Moldova de la Viena
Protejarea patrimoniului cultural mobil, discutată la lansarea celei de-a III-a ediții a programului de microcalificare
FOTO // Săptămâna Limbii Italiene în Lume s-a deschis la Chișinău. Ambasadorul Italiei: „Între noi există o legătură bazată pe sensibilitate culturală”
FOTO // Spectacolul „Richard al III-lea” de la Chișinău, pe scena Festivalului Dimitria din Salonic
Poziția Republicii Moldova în negocierile cu UE privind cultura și patrimoniul, supusă consultărilor publice
Săptămâna Limbii Italiene începe la Chișinău
FOTO // Teatrul bulgar „Smeshen Petak” și Școala de Arte din Taraclia, vizitate de ministrul Culturii
Cronica ARHIVELOR // Glebus Sainciuc, artistul care a transformat măștile în artă
FOTO // Regina Maria și legătura sa cu Basarabia, reflectate într-un volum semnat de Iulian Rusanovschi
FOTO // Teatrul „Alexie Mateevici” a prezentat spectacolul „Jubileul” pentru diaspora din Torino și Milano
FOTO // Meșterii populari, celebrați la Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial
Compozitorul și profesorul universitar Pavel Anton a trecut în neființă
Republica Moldova și România pregătesc un acord de colaborare în domeniul patrimoniului muzeal
Un bărbat de 75 de ani a murit în urma unui accident rutier produs la Băneștii Noi
Executivul susține proiectul privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, cu unele recomandări
Perspectivele economice și prioritățile de politici fiscal-bugetare, discutate de Premierul Vasile Tofan și echipa FMI
Carabinierii moldoveni au participat la competiția internațională de tragere „BORAN VIII”, din Turcia
Teatrul Național „Mihai Eminescu”, aplauze în Grecia. Petru Hadârcă: „Am lăsat o amprentă bună și o sete de a reveni”
VIDEO // Trei tineri, reținuți într-un dosar de escrocherie online. Circa 32 000 de dolari SUA, ridicați în urma perchezițiilor
VIDEO // Consultații medicale la distanță pentru locuitorii din sate. Ministerul Sănătății lansează un proiect-pilot
Parlamentul se întrunește în ședință plenară joi, 29 octombrie. Pe agendă se află 13 proiecte de lege, dintre care patru cu sigla UE
Maia Sandu a transmis condoleanțe familiilor victimelor accidentului feroviar din provincia Toledo: „R. Moldova este alături de poporul spaniol”
MAE transmite condoleanțe familiilor victimelor accidentului feroviar din Spania
Bilanţul coliziunii trenurilor de mare viteză din Spania creşte la 64 de morţi şi 179 de răniţi
Guvernul aprobă noi reglementări pentru schimbul de date ADN. Măsura va facilita investigarea infracțiunilor transfrontaliere
Cine este Artiom Cociu, candidatul propus pentru conducerea interimară a AGE: „Problemele trebuie identificate urgent, iar soluțiile aplicate rapid, astfel încât cetățenii să aibă încredere în guvernarea digitală”
FOTO // Zece arbori, tăiați ilegal în municipiul Bălți, cu un prejudiciu estimat la 113.400 de lei
Numărul trombolizelor a crescut de peste trei ori în Republica Moldova, anunță Ministerul Sănătății
Operatorii care exploatează resurse minerale vor trebui să garanteze financiar refacerea mediului

