ro

 

Cultură
28 Iunie, 2026 / 03:26
/ 15 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Deportările sovieticie, în documente de arhivă: ce erau obligați să semneze deportații la eliberare

Moartea lui Iosif Stalin, în martie 1953, este adesea asociată cu începutul sfârșitului represiunilor sovietice și cu eliberarea persoanelor deportate în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Totuși, documentele păstrate în fondurile Agenției Naționale a Arhivelor demonstrează că revenirea la o viață normală a foștilor deportați a fost departe de a fi simplă, transmite MOLDPRES.

Potrivit documentelor de arhivă, majoritatea deportaților au fost eliberați din lagărele de muncă și așezările speciale în perioada anilor 1954–1958. Însă eliberarea era condiționată de semnarea unei declarații obligatorii, fără de care persoanele respective nu puteau părăsi locurile de detenție.

Prin acest document, foștii deportați se angajau să nu solicite niciodată restituirea bunurilor confiscate în momentul deportării și erau informați că nu au dreptul să revină în localitățile din care au fost ridicați și deportați.

Astfel, chiar dacă autoritățile sovietice admiteau tacit posibilitatea revenirii în republica sau regiunea de origine, întoarcerea în satul sau orașul natal rămânea interzisă. Pentru mii de familii, aceasta a însemnat continuarea exilului și imposibilitatea de a-și recupera gospodăriile, pământurile și bunurile pierdute în urma represiunilor.

Documentul prezentat de Agenția Națională a Arhivelor constituie o mărturie elocventă a modului în care regimul sovietic a continuat să controleze destinul deportaților chiar și după eliberarea lor formală. Declarația trebuia semnată de fiecare persoană în parte, fiind o condiție indispensabilă pentru părăsirea locului de detenție.

Materialele de arhivă scot în evidență faptul că suferințele victimelor deportărilor nu s-au încheiat odată cu moartea lui Stalin. Restricțiile impuse, pierderea proprietăților și imposibilitatea revenirii acasă au continuat să afecteze viața foștilor deportați și a familiilor lor ani la rând.

Documentul păstrat în arhive reprezintă o dovadă a consecințelor pe termen lung ale politicilor represive sovietice și contribuie la înțelegerea unei pagini dramatice din istoria Republicii Moldova.

Sursa: Agenția Națională a Arhivelor.

 


 
Ultimele Știri
/ 19 Iunie, 2026

Opera Națională București a deschis Festivalul „DescOperă”. Ministrul Culturii: „Festivalul vorbește despre legătura culturală puternică dintre R. Moldova și România”

/ 18 Iunie, 2026

GALERIE FOTO // Seara dedicată poeziei de dragoste la Muzeul Literaturii Române

/ 18 Iunie, 2026

Seara poeziei de dragoste a reunit scriitori și oameni de cultură la Muzeul Național al Literaturii Române

/ 18 Iunie, 2026

Festivalul „DescOperă” începe astăzi la Orheiul Vechi: patru seri de muzică clasică, operă și spectacole în aer liber

/ 17 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Spiridon Vangheli, scriitorul care l-a dăruit copiilor pe Guguță

/ 17 Iunie, 2026

Cărți din Republica Moldova la Târgul Internațional de la Beijing. Ambasadorul Petru Frunze: „O oportunitate pentru publicul chinez de a descoperi identitatea culturală a Republicii Moldova”

/ 17 Iunie, 2026

FOTO // Proiectele admise în Concursul cinematografic 2026 au fost prezentate public

/ 17 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Destinele frânte în perioada sovietică, prezentate într-o expoziție în aer liber la Chișinău

/ 16 Iunie, 2026

În premieră, arta contemporană din Republica Moldova ajunge la VOLTA Basel 2026

/ 16 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // 15 iunie 1989: Literatura și Arta” apărea pentru prima dată în alfabet latin, un moment-cheie al renașterii naționale

/ 16 Iunie, 2026

Poetul Mihai Eminescu, comemorat la Viena de reprezentanții Republicii Moldova și României

/ 15 Iunie, 2026

Spectacolul „Între noi e totul bine”, prezentat la Festivalul Internațional BABEL de la Târgoviște

/ 15 Iunie, 2026

Memoria deportărilor în opera lui Val Butnaru: „O lacrimă poate spune mai mult decât o lecție de istorie”

/ 15 Iunie, 2026

BTA: Ediția revistei LIK dedicată lui Christo și Jeanne-Claude este prezentată la Paris