Memoria deportărilor în opera lui Val Butnaru: „O lacrimă poate spune mai mult decât o lecție de istorie”
Istoria nu trebuie să rămână doar în manuale, trebuie trăită și înțeleasă prin literatură, teatru și alte forme de expresie artistică, consideră scriitorul Val Butnaru. Într-un interviu pentru MOLDPRES, autorul romanului „Patimile după Iov”, care a inspirat un spectacol-document montat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”, a explicat de ce cultura poate deveni un instrument puternic de educare și sensibilizare a tinerilor față de drama deportărilor și a represiunilor sovietice, relatează MOLDPRES.
Potrivit scriitorului, procesul de cunoaștere și asumare a lecțiilor trecutului trebuie să fie permanent și să depășească spațiul academic.
„Este important ca tinerii să cunoască și să însușească lecțiile trecutului. Acest proces trebuie să se desfășoare mereu, oriunde: în sălile de clasă sau aulele universitare, în vagoanele instalate în Piața Marii Adunări Naționale sau în sala de ședințe a Parlamentului. Și, da, cred că literatura și arta, cultura, în general, are un rol deosebit în această privință. Nu mă pot pronunța în ceea privește manualele noastre de Istorie, nu știu cât de interesante sau atractive sunt. Îmi dau seama că folosesc termeni improprii, dar ideea pe care aș vrea s-o formulez e următoarea: acolo unde manualul de Istorie nu poate depăși fază de informație istorică, un roman, bunăoară, sau un spectacol, adaugă un strop de catharsis. O lacrimă apărută în ochii inocenți ai copilului pecetluiește în memorie un adevăr conștientizat spontan”, a declarat Val Butnaru.
Romanele autorului reconstituie una dintre cele mai dramatice pagini din istoria Basarabiei. Unul dintre aceste volume este „Patimile după Iov”, roman care face parte dintr-o trilogie a tragediei basarabene. Val Butnaru a explicat că documentarea cărții a pornit din dorința de a reda complexitatea tragediei basarabene.
„Tragedia noastră colectivă nu trebuie privită doar prin prisma deportărilor sau a foametei organizate. Nenorocirile ni se trag odată cu răpirea Basarabiei, din 1812. Obișnuiți cu falsurile istorice privind așa-zisa prietenie de veacuri moldo-rusă, multe persoane din generația mea au ajuns la convingere că regimul sovietic a fost unul rău - ateu și criminal -, iar rușii de pe vremea ocupației țariste au fot „ruși buni, ruși pravoslavnici”. Nimic mai neadevărat! Procesul de deznaționalizare, de nimicire a limbii, a bisericii naționale și deportările în masă în Siberia au pornit tocmai în anii ocupației țariste. Sovieticii doar au preluat metodele de exterminare a băștinașilor. La aceste lucruri m-am referit pe larg nu doar în „Patimile după Iov”, dar și în alte două romane - „Insomnia” și „Delirtango”, formând o trilogie a tragediei basarabene. Iar documentarea a pornit de la faptul că Sudul Basarabiei are un destin deosebit față de restul regiunii care s-a bucurat de 22 de ani de libertate, între 1918-1940. Ei bine, Sudul a mai trăit alți 22 de ani de libertate când, între 1856-1878, s-a aflat în componența României. Pornind de la situația unui sat concret - Bisericuța - și a familiei Iov, am încercat să redau mozaicul întregii vieți din acele timpuri”, a menționat autorul.
Romanul „Patimile după Iov” a depășit spațiul literaturii și a fost transpus într-un spectacol-document montat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” de regizoarea Luminița Țâcu. Potrivit lui Val Butnaru, experiența teatrală poate avea un impact emoțional deosebit asupra publicului, inclusiv asupra tinerilor.„Am avut ocazia să discut cu persoane care au văzut doar spectacolul și n-au citit romanul și am constatat că impresia produsă a fost, în unele cazuri, mai puternică decât au avut-o cei care au citit cartea. Așa e mereu: emoția artistică produsă de un spectacol bun vizează zone mai sensibile ale sufletului uman. Cititorii, însă, au parte de o altă experiență - ei plonjează mult mai adânc în problematica subiectului și reflecțiile lor sunt mai profunde, fiindcă emoția, în acest caz, este una mintală. La drept vorbind, mă bucur că transpunerea textului pe scena Naționalului a avut loc fără participarea mea. Dacă e recomandat tinerilor? Cât se poate de mult! Am fost martor ocular al unui eveniment consumat relativ recent. Un grup de 50 de liceeni de la Colegiul Național de la Iași au venit, cu autocarul, la teatru, să vadă „Patimile...” Sincer să fiu, mă frământam în așteptarea reacției tinerilor spectatori. Ce vor înțelege și cât vor înțelege ei din drama de peste Prut? La finalul spectacolului, am constatat că temerile mele au fost nejustificate. Îndemnul meu pentru profesori, în primul rând, este să-și motiveze discipolii să meargă în număr mare la spectacol. Fără întrebări de prisos și explicații inutile. Trebui să vedem ASTA pentru a nu uita”.
Întrebat ce îl determină să abordeze constant în operele sale teme precum deportările, foametea și represiunile sovietice, Val Butnaru a subliniat că memoria acestor tragedii nu poate fi abandonată și nici relativizată.
„Legislația unor țări prevede ani grei de pușcărie pentru contestarea Holocaustului. Și atunci, la noi, de ce se poate? (...) Probabil că în marea majoritatea a caselor moldovenilor s-a pomenit, fie și în treacăt, cu anumite ocazii, despre drama colectivă prin care au trecut părinții și buneii noștri. Pe timpul regimului sovietic, când erau interzise discuțiile pe aceste teme, frânturile de fraze, oftatul intempestiv, inexplicabil al părinților îi punea pe gânduri pe copiii din preajmă. La noi, spre deosebire de balticieni, nu s-a vorbit deschis, ci a avut loc, să zic așa, acțiunea de păstrare a memoriei prin tăceri semnificative. Nu e cea mai curajoasă metodă de a altoi spiritul civic sau de a clădi postamentul demnității naționale, dar, oricum, datorită acelor frânturi de fraze și a oftatului semnificativ am ajuns azi șă conștientizăm adevăratele proporții ale dezastrului național. Dezastru pe care îl putem asemui cu Holocaustul, fără teama de a greși”, a specificat Val Butnaru.
Val Butnaru este una dintre personalitățile marcante ale culturii contemporane din Republica Moldova, afirmându-se ca scriitor, dramaturg și jurnalist. Opera sa este centrată pe istoria Basarabiei, identitatea națională și marile traume ale secolului trecut. Romanul „Patimile după Iov”, inspirat din drama deportărilor și a represiunilor, a fost adaptat atât pentru scenă, la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, cât și pentru Teatrul Național Radiofonic din București. Recent, autorul a publicat romanul „Delirtango”, care completează trilogia dedicată destinului Basarabiei în perioada sovietică și în primii ani de independență.
FOTO // Marta Kos a revenit la Mănăstirea Marta și Maria: „Tradițiile și identitatea culturală sunt prețuite în Uniunea Europeană”
Finala concursului Eurovision 2026 a atras cu 20% mai puțini telespectatori decât anul trecut
Cronica ARHIVELOR // Nicolae Iorga, personalitatea care a marcat istoria, cultura și identitatea românească
BTA // Ishtar: „Muzica este ca un parfum, totul ține de emoție”
Cronica ARHIVELOR // Olga Crușevan-Cantacuzino – basarabeanca care a cucerit lumea literelor în 11 limbi
Peste 20 de lucrări despre era digitală, expuse în Parlamentul Republicii Moldova
Moștenirea artistică a sopranei Maria Cebotari, readusă în atenția publicului la Sala cu Orgă
PREMIERĂ // Teatrul Republican „Luceafărul” prezintă spectacolul „E grozav s-o iei razna”, o poveste despre memorie, familie și fragilitatea umană
Eugen Doga, comemorat la Chișinău: muzica maestrului a revenit în salonul care îi poartă numele
Cronica ARHIVELOR // Anatol Ciocanu și „Chemarea casei părintești”, un cântec despre dor și rădăcini
GALERIE FOTO // Salonul Doga: „Arta Maestrului -tezaur al universului”
Cronica ARHIVELOR // Cântecul „Florile dragostei”, readus în atenția publicului dintr-o arhivă video din 1974
Republica Moldova, pe locul trei în Europa la accesibilitatea cazărilor turistice pe termen scurt
Republica Moldova revine la Bookfest București cu autori, lansări și proiecte editoriale de referință
Spectacolul „Între noi e totul bine”, prezentat la Festivalul Internațional BABEL de la Târgoviște
Transport public îmbunătățit pentru locuitorii din Călărași, Tuzara și Nișcani
Rezultatele cooperării dintre R. Moldova și Banca Europeană de Investiții, analizate la Luxemburg
Memoria deportărilor în opera lui Val Butnaru: „O lacrimă poate spune mai mult decât o lecție de istorie”
VIDEO // Fosta viceprimară a capitalei l-a acționat în judecată pe primarul Ion Ceban
Mai multe primării din Edineț, implicate în procesul de amalgamare voluntară. Alexei Buzu: „Unitate, eficiență și servicii mai bune”
BTA: Ediția revistei LIK dedicată lui Christo și Jeanne-Claude este prezentată la Paris
Premierul Alexandru Munteanu, în discuții cu omologul său din Luxemburg: „Într-un context regional complicat, este important să avem parteneri care ne susțin și care cred în viitorul european al Republicii Moldova”
Prim-ministrul Alexandru Munteanu și Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden – dialog despre cooperarea bilaterală și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova
Subvenții de peste 16 milioane de lei pentru agricultori, autorizate de AIPA săptămâna trecută
Zelenski spune că i-a propus lui Putin o întâlnire la summitul G7, dar Moscova nu a dat curs inițiativei
Escrocherii telefonice de peste 4 milioane de lei în doar câteva zile
Stațiile auto cu mozaic din Republica Moldova, reunite într-un amplu album fotografic
ANSA lansează un nou concept de gestionare a pestei porcine africane: medicii veterinari vor vizita gospodăriile pentru a evalua situația
MAE: Cetățenii moldoveni decedați în accidentul din Ungaria vor fi repatriați
Proiecte inovatoare în energie și transport: Republica Moldova stabilește un parteneriat strategic cu EIT Urban Mobility Innovation Hub East

