Reinventarea Uniunii Europene și șansa istorică a Republicii Moldova. Analiștii comentează discursul și mesajele transmise de Ursula von der Leyen privind Starea UE

Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind Starea Uniunii Europene transmite un mesaj important pentru Republica Moldova, atât în ceea ce privește accelerarea parcursului de aderare, cât și securitatea țării până la integrarea în UE. Experții Daniel Vodă (IPRE) și Andrei Curăraru (WatchDog) consideră că discursul indică o transformare a Uniunii Europene și poate deschide o nouă etapă pentru statele candidate care avansează rapid. Potrivit analistului politic din România, Mihai Isac, accelerarea procesului de aderare are și o importantă dimensiune geopolitică, transmite MOLDPRES.


„Pentru Republica Moldova, mesajul este bun. Noi nu aderăm la o Uniune statică, ci la una care se redefinește rapid: mai geopolitică, mai atentă la securitate, mai exigentă economic și mai hotărâtă să-și apere democrația. Europa intră într-o etapă în care independența nu mai este doar un ideal politic. Devine o necesitate strategică”, a declarat Daniel Vodă.


Expertul a remarcat că una dintre ideile centrale ale discursului este construirea „unei Europe independente, care are puterea de a acționa”, nu doar în domeniul apărării, ci și în economie, tehnologie, comerț și protejarea democrației.

Daniel Vodă a evidențiat și presiunile exercitate asupra Uniunii din exterior și interior.


„Europa este atacată din exterior, dar și erodată din interior. Von der Leyen a vorbit direct despre ascensiunea extremelor, euroscepticism, interferența rusă și dezinformare. Iar în plan economic, economia este prioritatea nr. 1: mai puțină birocrație, o piață unică mai integrată, disciplină fiscală și mai multă competitivitate. Se pare că și prioritățile de la Chișinău sunt bine aliniate cu cele de la Bruxelles”, a spus expertul.


 



În opinia sa, „prima parte a discursului nu este despre administrarea UE, ci mai mult despre apărarea ideii europene”.

La rândul său, Andrei Curăraru consideră că pentru Republica Moldova unul dintre cele mai importante mesaje este cel referitor la elaborarea unor foi de parcurs pentru țările candidate care au avansat cel mai mult.


„Despre extindere a spus foarte clar: viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Dar imediat după asta a anunțat ceva mai concret: Comisia va propune foi de parcurs pentru țările candidate care au avansat cel mai mult. Ce înseamnă asta încă nu știm. Există însă un precedent interesant: în 2002 România și Bulgaria au primit foi de parcurs pentru perioada de până la aderare. Acestea stabileau ce mai aveau de făcut, în ce ordine, după ce criterii urma să fie măsurat progresul și unde urma să crească sprijinul financiar. Nu le-au promis aderarea, dar au făcut drumul până la ea mult mai concret”, a explicat expertul.


 



Curăraru a subliniat că această perspectivă poate fi relevantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care autoritățile și-au propus accelerarea negocierilor.


„Până acum am deschis două din cele șase grupuri tematice de negociere. Dacă noua foaie de parcurs va semăna cu precedentul românesc, am putea primi ceea ce ne lipsește acum: o claritate despre ce urmează și când încheiem negocierile. Dar acum interpretăm cuvintele doamnei von der Leyen, vom afla abia când Comisia publică documentul”, a spus Andrei Curăraru.


Expertul WatchDog a atras atenția și asupra componentei de securitate a discursului. Ursula von der Leyen a vorbit despre amenințările care rămân sub pragul unui război – sabotaje, atacuri cibernetice, incendieri sau incursiuni cu drone – și despre un mecanism de răspuns european coordonat.


„Aici aderarea capătă o dimensiune mult mai concretă pentru Republica Moldova. Noi putem coopera cu UE în domeniul securității înainte de aderare, putem primi sprijin, putem participa la anumite formate, dar mecanismul despre care vorbește von der Leyen este construit pentru statele membre. Ca Moldova să fie acoperită în aceleași condiții cum ar fi România, Polonia sau statele Baltice, trebuie să fie membră a UE”, a afirmat Curăraru.


În acest context, expertul consideră că pentru Republica Moldova principalele teme de urmărit sunt ritmul procesului de aderare și nivelul de protecție pe care îl poate avea până la integrarea în UE.


„Pentru Moldova cele două teme de urmărit sunt clare: cât de repede ne apropiem de aderare și ce protecție avem până ajungem acolo”, a conchis Andrei Curăraru.


Analistul politic din România Mihai Isac consideră că mesajul Ursulei von der Leyen privind viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie privit dincolo de dimensiunea politică a declarației.


„Miza unei foi de parcurs este și o legătură mai clară dintre rezultatele obținute de Chișinău și avansarea negocierilor propriu-zise. Autoritățile, cetățenii și statele membre pot urmări mai ușor ce obligații sunt îndeplinite și unde persistă întârzierile”, a declarat Mihai Isac.


Potrivit analistului, accelerarea procesului de aderare are și o importantă dimensiune geopolitică.


„Pentru Republica Moldova, această accelerare are și o evidentă dimensiune geopolitică. Bruxellesul încearcă să securizeze parcursul negocierilor atât în fața presiunilor politice și hibride exercitate de Rusia asupra Chișinăului, cât și în fața posibilelor schimbări de guvernare și de raporturi politice din interiorul Uniunii Europene. Cu cât procesul este mai avansat, mai instituționalizat și mai bine ancorat în criterii, calendare și obligații deja negociate, cu atât devine mai dificil ca un singur guvern european sau o schimbare politică internă să îl blocheze complet ori să îl readucă la punctul de plecare”, a explicat Mihai Isac.


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene susținut în Parlamentul European, că Uniunea trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă.  Ursula von der Leyen a indicat în mod explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple ale statelor apropiate de Uniunea Europeană pentru care ideea europeană este în continuare vie.


	
Republica Moldova, printre statele în perspectiva extinderii UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Trebuie să recâștigăm inima europenilor”