OPINIE // Expertul Andrei Curăraru: Demisia Guvernului reflectă eșecul gestionării reformei fiscale și al comunicării publice

Reforma fiscală implementată deficitar și lipsa unei comunicări publice eficiente din partea prim-ministrului au fost printre principalele cauze care au dus la demisia Guvernului condus de Alexandru Munteanu. Opinia a fost exprimată de către expertul în politici publice, Andrei Curăraru, care a analizat dedesubturile actualei crize politice și mizele formării viitorului Executiv, transmite MOLDPRES.


„Pe 3 iulie, Moldova a intrat într-o criză politică într-un moment foarte prost ales. Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia după opt luni de mandat, iar asta înseamnă automat demisia întregului Guvern. Cabinetul rămâne în interimat, condus de același Alexandru Munteanu, până la votarea unei noi echipe”, a afirmat Andrei Curăraru.


În opinia sa, reforma fiscală a fost factorul decisiv care a erodat încrederea publică în Executiv.


„Dacă analizăm atent discursurile și anvergura reformelor, cea fiscală a fost buturuga care a răsturnat carul Guvernului Munteanu. Reforma fiscală umblă în buzunarele noastre. Ministerul de resort și Premierul nu au luat suficient în calcul impactul social, mecanisme de protecție a celor vulnerabili și au fost nevoiți să retragă bucăți din această politică după ce lumea s-a enervat. O reformă poate fi corectă economic și totuși pierdută politic dacă oamenii nu înțeleg logica ei”, a opinat expertul.


Referindu-se la scandalul MoldATSA, Curăraru consideră că acesta a amplificat nemulțumirile publice, însă nu a reprezentat cauza principală a căderii Guvernului.


„Scandalul MoldATSA deși mult mai vizibil, a fost doar o cauză secundară. Scandalul care ține de salariile nesimțite din interiorul întreprinderilor de stat este în continuă desfășurare, acolo există o nevoie clară de reformă, reducere a veniturilor directe și indirecte a barosanilor de la stat și un control care să excludă repetarea situațiilor de tip MoldATSA”, a afirmat Andrei Curăraru.


În același timp, în opinia expertului, au existat și disensiuni interne, însă acestea nu demonstrează existența unui conflict intern major, fiind evidențiate în special probleme de coordonare.


„Au existat și fricțiuni interne. Era previzibil într-un cabinet construit din tehnocrați, oameni de partid și oameni apropiați premierului. Dar fricțiune nu înseamnă automat că balivernele de pe telegram sunt adevărate. Până acum, faptele arată o echipă neomogenă și o problemă de coordonare, care nu fac dovada unui război intern care ar fi blocat guvernarea. Am fi aflat despre asta din presă, ca și cu MoldATSA. Singurul incident pe care îl citează și Președinta Republicii Moldova a fost o ciocnire de caractere dintre Premier și ministrul Dan Perciun, un om cu o experiență politică și de reforme semnificativă, care se pare că avea obiecții la stilul premierului Munteanu”, a adăugat el.


Un alt aspect enunțat de expert este comunicarea publică insuficientă a premierului.


„Trebuie să menționăm că în aceste 8 luni, premierul a fost mai degrabă absent din spațiul public și i-a lăsat pe subordonații săi să comunice pe problemele esențiale. În Republica Moldova de marca anului 2026, o astfel de strategie nu putea avea șanse de succes”, a opinat el.


Curăraru atrage atenția că schimbarea Guvernului are loc într-o etapă crucială pentru parcursul european al Republicii Moldova, după deschiderea Clusterului 1 al negocierilor de aderare și în contextul implementării Planului de Creștere al Uniunii Europene.


„Să nu ignorăm și proiectul nostru de țară: integrarea europeană. Pe 15 iunie, Moldova a deschis Clusterul 1, cel al fundamentelor. Acesta este clusterul care dă ritmul întregului proces. Acum există obiectivul de a deschide încă două clustere până la sfârșitul verii și sarcini care trebuie livrate până la 1 septembrie. În paralel, Planul de Creștere al UE înseamnă până la 1,9 miliarde de euro pentru 2025-2027, condiționate de reforme”, a menționat expertul.


În aceste condiții, expertul Andrei Curăraru a subliniat că Moldova nu are nevoie doar de un guvern nou, ci de un guvern care poate livra aderarea europeană în termenele asumate. Astfel, potrivit lui, noul premier trebuie să aibă mandat clar pentru rezultate: realizări pe clustere de negociere, decizii explicate pe fiscalitate și salarizare, ordine în întreprinderile de stat și responsabilitate politică atunci când instituțiile eșuează.


„De aceea, apelul către partidul de guvernare, Președinție și viitorul candidat la funcția de prim-ministru este să nu veniți doar cu un nume care poate trece prin Parlament. Noul premier trebuie să aibă mandat clar pentru rezultate: realizări pe clustere de negociere, decizii explicate pe fiscalitate și salarizare, ordine în întreprinderile de stat și responsabilitate politică atunci când instituțiile eșuează. Moldova nu are nevoie doar de un guvern nou. Are nevoie de un guvern care poate livra aderarea europeană în termenele asumate”, a spus Curăraru.


Expertul în politici publice a consemnat faptul că spre deosebire de România, Republica Moldova are un partid cu majoritate stabilă în Parlament care poate desemna, fără necesitate de coalizare, un candidat care va fi ales cu siguranță.

În dimineața zilei de astăzi, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că pleacă din funcție, după opt luni de mandat. La scurt timp, președinta Maia Sandu a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat lansarea consultărilor cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier.