Guvernul a aprobat instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic: „Avem nevoie de mecanisme prin care să intervenim rapid”

Guvernul a aprobat astăzi deciziile privind instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Premierul Vasile Tofan a declarat că măsura este necesară pentru a permite autorităților să intervină rapid cu acțiunile necesare pentru asigurarea cetățenilor cu resurse energetice și de apă, în contextul evoluțiilor regionale. Proiectele urmează a fi transmise spre examinare Parlamentului, care se va întruni astăzi în ședință, de la ora 14.30, informează MOLDPRES.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a prezentat la ședința Guvernului motivele care determină necesitatea instituirii stării de urgență.

Potrivit lui, „starea de alertă din energie și sectorul hidrologic, instituite anterior, expiră la 25 septembrie, însă riscurile care au determinat instituirea lor nu au dispărut, dar s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al agravării deficitului hidrologic”.


„Starea de urgență va permite în mod proporțional, atunci când situația o va cere, adaptarea de măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice, continuitatea alimentării cu apă și energie. Obiectivul este unul foarte simplu: să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm că oamenii au energie, căldură, apă, carburanți, iar serviciile esențiale continuă să funcționeze”, a declarat Serghei Diaconu.


Oficialul a punctat că decizia este importantă în condițiile în care intrăm în sezonul rece, atunci când presiunea asupra sistemului energetic va crește.


„Mai mult, intrăm în sezonul rece, când presiunea asupra sistemului energetic va crește. În energie situația este vulnerabilă. În această iarnă, aproximativ 59% din energia electrică necesară va trebui importată. În orele de vârf avem nevoie de 400-450 megawați din import. Acest necesar poate fi acoperit, însă doar aproximativ 360 de megawați reprezintă capacitate garantată. Diferența este asigurată prin capacități suplimentare disponibile în regiune pe care însă nu putem conta permanent și, respectiv, vom avea nevoie de intervenții rapide”, a spus Diaconu.


Cu referire la gazele naturale, șeful CNMC a punctat că peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat, însă riscurile sunt legate de prețurile mari.


„Nu vorbim în prezent despre o lipsă reală, însă riscul este unul financiar, prețurile internaționale au crescut, iar achizițiile și completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare importante într-un timp foarte scurt”, a explicat Diaconu.


În sectorul carburanților, situația s-a stabilizat, a constatat directorul CNMC, însă, potrivit lui, autoritățile au nevoie în continuare de mecanisme prin care să intervină rapid.


„Pe piața carburanților măsurile aplicate au dat rezultate. La începutul lunii august aveam stocuri de doar 3,5 zile și 109 stații fără produs la pompă. În ultimele zile stocurile sunt aproximativ de 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsă s-a redus la mai puțin de șapte. Situația s-a stabilizat, dar în contextul global existent, atunci când strâmtorile sunt închise, atunci când capacitatea de procesare a motorinei este redusă, atunci când mai multe țări raportează lipsă, începând din Franța și terminând cu țările estice, avem nevoie de mecanisme prin care să intervenim rapid, să stabilizăm prețurile și, cel mai important, să stabilizăm stocurile pentru ca să nu avem penurie și să putem să activăm în continuare”, a argumentat șeful CNMC.


În același timp, Serghei Diaconu a subliniat că avem un deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut.


„Nivelurile scăzute de apă pot afecta capacitatea de captare și, în consecință, alimentarea populației cu apă potabilă. Și aici este important să înțelegem de ce tratăm aceste două sectoare împreună. Energia și apa sunt direct conectate. Stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică. Astfel, o problemă într-un sector poate amplifica imediat problema din celălalt. De aceea avem nevoie de un mecanism care să ne permită să intervenim înainte ca aceste riscuri să ajungă să fie resimțite de cetățeni”, a accentuat oficialul.


Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a afirmat că, în contextul evoluțiilor regionale și creșterea prețurilor la gaz pe bursele europene, „există un risc serios de creștere al prețului plătit de consumatori în perioada următoare”.

Oficialul a punctat că autoritățile trebuie să poată reacționa rapid la riscurile identificate pentru aprovizionarea cu resurse energetice și pentru funcționarea sistemului energetic, iar cetățenii merită să afle din timp ce riscuri avem.


„Ministerul Energiei urmărește evoluția prețurilor gazelor naturale și produselor petroliere pe piețele internaționale și, desigur, impactul lor posibil asupra costurilor de aprovizionare a Republicii Moldova. Estimările noastre indică un risc serios de creștere a prețului plătit de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetului familiilor. Vreau să fiu foarte clar: astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici o dată la care acesta s-ar aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE pe baza costurilor justificate, dar ar fi greșit să așteptăm decizia tarifară înainte de a pregăti răspunsul statului. Ministerul Energiei susține solicitarea de instituire a stării de urgență. Avem nevoie ca autoritățile să poată reacționa rapid la riscurile identificate pentru aprovizionare și pentru funcționarea sistemului energetic în limitele și pentru perioada prevăzută de lege. Cetățenii merită să afle din timp ce riscuri avem, ce știm cu certitudine și ce este în curs de evaluare. Vom continua comunicarea transparentă asupra evoluției prețurilor, costurilor și vom lucra cu instituțiile responsabile la măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili”, a afirmat Dorin Junghietu.


În acest context, premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile vor examina posibilitatea de a acorda compensații la energie pentru un număr mai mare de persoane în următorul sezon rece.


	
Numărul familiilor care vor beneficia de compensații la energie va crește. Premierul Vasile Tofan: „Trebuie să ne asigurăm că sprijinul acoperă un număr mai mare de gospodării”


Șeful Guvernului a punctat că autoritățile trebuie să întreprindă acțiunile necesare în contextul riscurilor existente și să-și concentreze eforturile pentru a asigura cetățenii cu resurse energetice și apă.


„E o furtună perfectă. Sunt foarte mulți factori de risc care s-au materializat. Avem războiul din Golf care limitează exporturile de gaz din Qatar. Avem distrugerile de rafinării în urma războiului din Ucraina, care limitează piața de carburanți. Avem seceta fără precedent care a limitat foarte mult generarea de energie hidro. Toate s-au adunat în același timp și ne-a dat o provocare foarte mare. Acum noi nu puteam să controlăm ce se întâmplă cu războiul din Ucraina, ce se întâmplă cu războiul din Golf, ce se întâmplă cu seceta. Nu puteam controla lucrurile astea. Dar sunt lucruri pe care le putem controla și pe care trebuie să ne focusăm eforturile”, a declarat Vasile Tofan. 


Proiectele au fost examinate de Guvern după ce Consiliul Național pentru Securitate, întrunit în ședință luni, pe 21 septembrie, a convenit asupra necesității instituirii stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, astfel încât instituțiile să dispună de instrumentele necesare pentru a interveni rapid în cazul unor perturbări majore și pentru a asigura aprovizionarea țării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere.


	
VIDEO // Consiliul Național de Securitate: Autoritățile vor examina instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic


Republica Moldova se află, începând cu 28 iulie, în stare de alertă în sectorul energetic și hidrologic. Aceasta a fost instituită inițial pentru o perioadă de 30 de zile, iar ulterior a fost prelungită pentru alte 30 de zile, pentru a permite autorităților să implementeze acțiuni prompte pentru a preveni riscurile asupra aprovizionării țării cu resurse energetice și apă.