Numărul trombolizelor a crescut de peste trei ori în Republica Moldova, anunță Ministerul Sănătății

Numărul trombolizelor efectuate în Republica Moldova a crescut de peste trei ori în 2025, comparativ cu anul 2023, după lansarea rețelei naționale de centre specializate pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC). În aceeași perioadă, numărul trombectomiilor mecanice a crescut de peste 2,5 ori, comunică MOLDPRES.

Tromboliza, cunoscută și sub numele de terapie trombolitică, este un tratament medical utilizat pentru a dizolva cheagurile de sânge care s-au format în interiorul vaselor de sânge. Cheagurile de sânge pot bloca circulația sângelui către organele vitale, ducând la complicații grave, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară. Conform protocolului, tromboliza este o procedură utilizată pentru a dizolva rapid aceste cheaguri de sânge și pentru a restabili fluxul sanguin către organul afectat.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, în 2025, în țară au fost efectuate 761 de trombolize intravenoase și 408 trombectomii mecanice, față de 225 de trombolize și 150 de trombectomii înregistrate în 2023. Totodată, pe parcursul anului trecut, medicii au evaluat 12.604 persoane cu suspiciune de AVC, cu aproximativ 43% mai multe decât în 2024.

Conform sursei citate, rețeaua națională de centre pentru pacienții cu AVC funcționează din 2024 și include 13 instituții: 11 centre primare, un centru multidisciplinar – Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” – și un centru comprehensiv, în cadrul Institutului de Medicină Urgentă (IMU).

Aproximativ 62% dintre trombolizele efectuate în 2025 au fost realizate în centrele primare, ceea ce demonstrează extinderea accesului la tratament în afara instituțiilor medicale de nivel național.

În primul semestru al anului 2026, medicii au efectuat 447 de trombolize intravenoase, cu 16,7% mai multe decât în perioada similară a anului trecut, și 239 de trombectomii mecanice, în creștere cu 30,6%. În aceeași perioadă, au fost evaluate 6.322 de persoane cu suspiciune de AVC, cu 2,4% mai multe față de primul semestru al anului 2025.

Datele mai arată o creștere cu 30,6% a pre-notificărilor privind sosirea ambulanțelor și cu 13,7% a numărului pacienților cu AVC ischemic care ajung la spital în intervalul terapeutic, când tratamentele specifice pot fi administrate.

La Centrul comprehensiv pentru AVC din cadrul IMU, timpul mediu dintre sosirea pacientului la spital și inițierea trombolizei a fost redus de la aproximativ 55 de minute în 2024 la 37 de minute în 2025.

Șefa Centrului comprehensiv pentru AVC din cadrul IMU, Daniela Efremova, a subliniat importanța recunoașterii rapide a simptomelor și a intervenției medicale fără întârziere. În cazul unui AVC, tromboliza presupune administrarea unui medicament care dizolvă cheagul de sânge, în timp ce trombectomia mecanică permite îndepărtarea acestuia printr-o procedură endovasculară. În anumite cazuri, trombectomia poate fi efectuată până la 24 de ore de la debutul simptomelor, în funcție de criteriile clinice și rezultatele investigațiilor imagistice.

În 2025, 226 de pacienți au fost transferați din centrele primare pentru a fi evaluați în vederea efectuării trombectomiei, iar 163 dintre aceștia au beneficiat de procedură.

Specialiștii recomandă recunoașterea semnelor de alarmă ale unui AVC: asimetria feței, slăbiciunea unui braț și dificultățile de vorbire. La apariția acestor simptome, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112. Alte semne pot include pierderea bruscă a vederii, tulburările de echilibru și coordonare sau o durere de cap neobișnuit de puternică.

Printre principalii factori de risc se numără hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, diabetul zaharat, colesterolul crescut, fumatul, sedentarismul, obezitatea și alimentația nesănătoasă.

Ministerul Sănătății subliniază că îmbunătățirea tratamentului AVC presupune nu doar accesul la proceduri moderne, ci și recunoașterea timpurie a simptomelor, transferul rapid al pacienților între instituții, asigurarea personalului medical necesar și accesul la neuroreabilitare după faza acută a bolii.