Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Zonele umede, ecosisteme cu valoare globală, între biodiversitate, tradiții și experiențe turistice unice

Pe 2 februarie, Republica Moldova marchează Ziua Mondială a Zonelor Umede, un eveniment global care subliniază importanța ecosistemelor umede pentru mediu, comunități și patrimoniu cultural. Tema din acest an, „Zone umede și cunoștințe tradiționale: Celebrând patrimoniul cultural”, pune accent pe rolul comunităților locale în conservarea acestor habitate vitale și pe legătura profundă dintre natură, tradiții și cunoaștere transmisă din generație în generație.

Republica Moldova se mândrește cu trei zone umede recunoscute internațional și incluse în Convenția Ramsar: Lacurile Prutului de Jos, Nistrul Inferior și Unguri–Holoșnița, cu o suprafață totală de 94.705 hectare. Aceste arii naturale nu sunt doar habitate pentru specii rare și protejate – precum pisica sălbatică, vidra, pelicanul, lebada sau cormoranul mic – ci reprezintă și un adevărat tezaur natural care asigură echilibrul ecosistemelor și contribuie la bunăstarea comunităților.

Funcții ecologice și beneficii pentru comunități

Zonele umede acționează ca adevărate „bureți naturali”, reținând apa în exces în perioadele cu precipitații abundente și reducând riscul inundațiilor. Ele contribuie, de asemenea, la filtrarea naturală a apei, reținând poluanți, sedimente și metale grele, și recompunând resursele de apă subterană.

Mai mult, aceste ecosisteme oferă protecție împotriva furtunilor și a valurilor mareice, atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice și contribuie la menținerea biodiversității, fiind un habitat esențial pentru numeroase specii de plante și animale. Ele oferă, totodată, valoare culturală și recreativă, fiind locuri ideale pentru turism, educație, cercetare și activități tradiționale locale.

Patrimoniu internațional și istoric

Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată anual pe 2 februarie, marcând adoptarea Convenției Ramsar la Ramsar, Iran, în 1971 – unul dintre primele tratate internaționale dedicate conservării patrimoniului natural. Republica Moldova a ratificat convenția în 1999, devenind membru oficial în anul 2000, odată cu recunoașterea primei zone Ramsar, Lacurile Prutului de Jos. Au urmat ulterior zonele Nistrul Inferior (2003) și Unguri–Holoșnița (2005).

Aceste ecosisteme sunt vitale nu doar pentru mediu, ci și pentru economie și turism. Zonele umede contribuie la dezvoltarea regională prin turismul ecologic și cultural, generând venituri pentru comunitățile locale și oportunități pentru activități de recreere, observarea păsărilor și a florei locale, dar și pentru cercetare și educație.

Turism ecologic și experiențe unice

Pentru turiști, zonele umede din Moldova oferă experiențe autentice și diverse:

Trasee ghidate și tururi educative pentru descoperirea biodiversității locale;

Observarea păsărilor și a faunei sălbatice;

Activități de cercetare, fotografie și eco-turism;

Explorarea tradițiilor și a cunoștințelor locale legate de apă, pescuit și meșteșuguri.

Vizitarea acestor arii naturale nu doar oferă experiențe memorabile, ci și sprijină conservarea lor, promovând un turism responsabil și durabil.

Provocări și responsabilitate

Schimbările climatice, suprapopularea și utilizarea irațională a terenurilor și resurselor de apă amenință integritatea zonelor umede. Conservarea lor necesită implicarea activă a comunităților locale, politici eficiente, colaborare internațională și conștientizare publică. Protejarea acestor ecosisteme este esențială atât pentru mediu, cât și pentru cultură, economie și turism.

Rolul cunoștințelor tradiționale

Tema din 2026 subliniază că conservarea zonelor umede nu este doar o chestiune tehnică sau legislativă, ci și culturală. Tradițiile locale, obiceiurile transmise de generații și practicile sustenabile ale comunităților din jurul zonelor umede sunt vitale pentru protejarea acestor ecosisteme și pentru transmiterea patrimoniului natural și cultural către generațiile viitoare.

Date și curiozități

Peste 2.500 de situri Ramsar sunt înregistrate la nivel mondial, în peste 170 de țări.

Aproximativ 40% din speciile de plante și animale depind de zonele umede.

Zonele umede încetinesc eroziunea solului și protejează comunitățile de inundații.

Salcia comună, întâlnită frecvent în aceste ecosisteme, produce acid salicilic, folosit ca analgezic.

Republica Moldova demonstrează că valorificarea zonelor umede poate fi un motor de dezvoltare durabilă și turistică, oferind vizitatorilor experiențe autentice în natură, oportunități de învățare și recreere, și consolidând patrimoniul natural și cultural al țării. Conservarea și promovarea acestor ecosisteme rămân o prioritate, iar fiecare vizită responsabilă contribuie la păstrarea lor pentru generațiile viitoare.