VIDEO // Moldova Trade Forum 2026: companiile moldovenești, încurajate să se integreze în lanțurile valorice europene

Antreprenori și producători de pe ambele maluri ale Nistrului, reprezentanți ai autorităților publice, organizații de suport în afaceri și parteneri internaționali de dezvoltare au participat joi, la Chișinău, la cea de-a șasea ediție a Moldova Trade Forum 2026. Evenimentul, organizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, a fost dedicat facilitării accesului companiilor autohtone pe piața europeană, reducerii barierelor comerciale și dezvoltării parteneriatelor durabile de export, transmite MOLDPRES.

Desfășurat sub genericul „Calea Moldovei către piața unică europeană”, forumul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, autorităților și organizațiilor internaționale pentru a discuta despre oportunitățile oferite de integrarea europeană, progresele legislative și vamale, finanțarea comerțului și adaptarea companiilor la cerințele piețelor externe.



În cadrul evenimentului s-a menționat că parcursul european al Republicii Moldova deschide accesul la o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori. Potrivit datelor prezentate, în 2025 peste 67% din exporturile moldovenești au fost orientate către Uniunea Europeană, iar peste 54% din importuri au provenit din spațiul comunitar.

Secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Cristina Ceban, a afirmat că integrarea europeană trebuie să se reflecte în oportunitățile concrete oferite întreprinderilor.


„Integrarea europeană pentru Republica Moldova nu înseamnă doar schimbarea regulilor. Înseamnă, înainte de toate, noi oportunități pentru companiile noastre. Oportunitatea de a ajunge la mai mulți consumatori, de a avea mai multe investiții, de a dezvolta produse mai competitive și de a deveni parteneri în lanțurile valorice europene. [...] Succesul integrării economice se va măsura, în cele din urmă, prin succesul întreprinderilor moldovenești, prin succesul companiilor noastre”, a declarat Cristina Ceban.


Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova, șefa secției cooperare pentru dezvoltare a Ambasadei Suediei, Maria Tropp, și lidera de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă din cadrul Delegației Uniunii Europene, Julda Kielyte, au evidențiat necesitatea unei creșteri economice incluzive.

Discuțiile au vizat sprijinirea exportatorilor consacrați, a întreprinderilor mici și mijlocii, a afacerilor conduse de femei, a producătorilor din zonele rurale și a antreprenorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Participanții au subliniat că deschiderea negocierilor de aderare pentru Clusterul 2 – Piața internă și Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă, în octombrie 2026, precum și Planul de Creștere susținut de UE, aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și eliminarea tarifelor de roaming prin mecanismul „Roam like at Home” oferă mediului de afaceri instrumente pentru reducerea costurilor tranzacționale și creșterea competitivității.

Primele două paneluri ale forumului, moderate de directoarea executivă a Asociației Businessului European (EBA), Mariana Rufa, au fost consacrate progreselor legislative și vamale care urmăresc simplificarea comerțului transfrontalier.

Printre realizările prezentate se numără extinderea contingentelor tarifare pentru exportul de prune, cireșe și mere, obținerea dreptului de a exporta carne de pasăre pe piața Uniunii Europene în 2026, precum și pregătirile pentru semnarea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA).

Totodată, a fost menționată aderarea cu drepturi depline a Institutului Național de Standardizare la organizațiile europene CEN și CENELEC, planificată pentru 1 ianuarie 2027.

Pe dimensiunea fiscală și vamală, secretara generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, Lidia Ababii, și șeful adjunct al Departamentului venituri și control vamal din cadrul Serviciului Vamal, Sergiu Chițanu, au prezentat beneficiile aderării Republicii Moldova la Convenția privind regimul de tranzit comun și utilizării Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS).

Potrivit informațiilor prezentate, începând cu 1 iulie 2026 au fost digitalizate integral 17 decizii vamale. De asemenea, a fost introdusă eliberarea electronică a certificatelor de origine, iar 158 de companii autohtone au obținut statutul de Operator Economic Autorizat (AEO).

Până la sfârșitul anului 2026 urmează să fie implementat sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor economici prin codul unic european EORI. Pentru 2027 este planificată lansarea Ghișeului unic vamal.

Expertul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, Roman Laduș, a prezentat impactul pachetelor de dereglementare promovate de autorități, care generează economii anuale estimate la peste un miliard de lei pentru mediul de afaceri.

La rândul său, vicepreședinta Camerei de Comerț și Industrie, Natalia Calenic, a anunțat digitalizarea carnetului ATA pentru exportul temporar de mărfuri, începând cu anul viitor.

Carnetul ATA este utilizat pentru facilitarea deplasării temporare a mărfurilor peste hotare, fără achitarea taxelor vamale de import, în condițiile regimului aplicabil.

În cadrul discuțiilor, specialista de programe a PNUD Moldova, Olesea Cazacu, managerul import-export al companiei Transtest, Grigore Constantinov, și managerul de logistică al Forward International, Daniel Baciu, au prezentat exemple privind contribuția asistenței tehnice și a certificărilor vamale la reducerea timpilor de așteptare la frontieră și consolidarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului.

A doua parte a conferinței a fost dedicată trecerii de la exportul de materie primă în vrac la produse cu valoare adăugată mai mare, precum și necesității asocierii producătorilor pentru a putea onora comenzile de volum.



Antreprenorul Vlad Vedrașco, reprezentant al companiei viticole Frudova, a prezentat experiența întreprinderii în livrarea strugurilor de masă ambalați către rețele importante de retail din România și Polonia.

Acesta a evidențiat importanța planificării strategice, a tehnologiilor moderne și a cooperării între producători, inclusiv prin intermediul clusterelor.


„Înainte să plantăm ceva sau să construim ceva, sau să dezvoltăm ceva, mergeți și întrebați cumpărătorul dacă o să cumpere. [...] Nu trebuie să ne focusăm să vindem astăzi un kilogram de struguri ca să-l vindem, să scăpăm de el. Trebuie să avem viziunea ca să vedem peste zece ani ce se va întâmpla, adică să avem programe de livrări și cantități suficiente ca să ne listăm în tot mai multe rețele comerciale. Și nu exporta singur. Nu există potențial și nu există viitor în a face totul singur”, a declarat Vlad Vedrașco.


Antreprenorul a subliniat astfel importanța cunoașterii cererii de pe piețele externe și a planificării producției în funcție de necesitățile cumpărătorilor, precum și a colaborării între companii pentru a asigura volumele și continuitatea livrărilor.

Cel de-al treilea panel, moderat de experta Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, Cristina Tîșcul, a abordat perspectivele integrării companiilor moldovenești în lanțurile valorice europene și experiențele întreprinderilor care și-au extins activitatea pe piețele externe.

Președintele executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, Dan Nuțiu, a menționat că schimburile comerciale bilaterale dintre România și Republica Moldova au ajuns la 4,5 miliarde de euro.

Totodată, acesta a prezentat în premieră datele unui barometru de opinie realizat în rândul a 514 companii de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit rezultatelor, 48,6% dintre antreprenorii chestionați se consideră pregătiți pentru integrarea în lanțurile valorice europene.

Experiențe de dezvoltare a producției și extindere pe piețele externe au fost prezentate de președintele clusterului textil Sorintex, Andrei Mîrza, și fondatoarea companiei Monicol, Carmina Vicol.

Clusterul Sorintex reunește 31 de companii și instituții de învățământ și pregătește tranziția de la producția în regim lohn la dezvoltarea brandurilor proprii. Printre direcțiile prezentate se numără și implementarea Pașaportului Digital al Produsului.

La rândul său, Carmina Vicol a prezentat modelul de colaborare al companiei Monicol cu peste 200 de fermieri mici, pentru exportul de fructe uscate și nuci sub brand propriu către rețele internaționale de retail.

Exemplele au ilustrat modalități prin care producătorii pot consolida capacitățile de aprovizionare, dezvolta produse proprii și accesa piețe externe prin cooperare și investiții în procesare.

Ultimul panel al forumului a fost consacrat instrumentelor de finanțare a comerțului și alinierii companiilor la standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).

Directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, Vladislav Caminschi, și reprezentanta companiei producătoare Santino Service, Olga Ilin, au explicat că respectarea criteriilor de sustenabilitate și dezvoltarea economiei circulare devin cerințe importante ale partenerilor europeni pe întregul lanț de aprovizionare.

Pentru a facilita adaptarea întreprinderilor mici și mijlocii la aceste cerințe, președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a anunțat aprobarea unui chestionar ESG unic și simplificat, care va fi utilizat de toate cele zece bănci comerciale din țară.

Chestionarul este format din 24 de întrebări și urmărește să faciliteze evaluarea criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță, fără a impune întreprinderilor o povară birocratică suplimentară.

Șefa grupului tranzacții documentare din cadrul maib, Olesea Moșneaga, a prezentat instrumentele de finanțare a comerțului (Trade Finance), inclusiv scrisorile de garanție bancară și acreditivele.

Aceste instrumente permit exportatorilor să gestioneze decalajele de lichiditate, să își securizeze contractele externe și să reducă riscurile asociate tranzacțiilor internaționale.

Lucrările Moldova Trade Forum 2026 de la Chișinău s-au încheiat cu sesiuni de întâlniri directe (B2B) între producătorii autohtoni și rețelele naționale de retail, organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Evenimentul continuă vineri, 30 octombrie, în format online, cu sesiuni de matchmaking între companiile moldovenești și cumpărători internaționali.

Moldova Trade Forum este organizat de PNUD, cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, și reunește reprezentanți ai mediului de afaceri, autorităților și partenerilor de dezvoltare pentru a facilita accesul întreprinderilor la piețele externe și dezvoltarea relațiilor comerciale.