Ministrul Vladislav Cojuhari, la Conferința anuală privind extinderea UE: „Guvernul își reafirmă angajamentul de a continua reformele în domeniul justiției”

Guvernul își reafirmă angajamentul de a continua reformele în domeniul justiției, asumate în cadrul procesului de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2026, au fost elaborate 80 de acte normative prin care au fost transpuse 116 directive și regulamente europene. Informațiile au fost prezentate astăzi de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene – „Pachetul de extindere 2026”, desfășurată la Chișinău, informează MOLDPRES.

Oficialul a evidențiat volumul mare de muncă depus de instituțiile responsabile de reformarea justiției în procesul de aliniere a legislației naționale la standardele europene.


„Deschiderea primului cluster, cel mai mare, în luna iunie, a reprezentat atât o realizare, cât și o mare responsabilitate asumată de noi toți. Pe toate aceste dimensiuni mai avem multe activități de realizat, dar vorbim deja despre acțiuni care țin de închiderea negocierilor. Pe parcursul anului 2026, am reușit să elaborăm 80 de acte prin care au fost transpuse 116 directive și regulamente ale Uniunii Europene. Pentru pregătirea unui set de materiale este necesar să examinăm aproximativ 700 de pagini de informații. Prin urmare, presiunea la care am fost supuși a fost destul de mare, dar, totodată, aceasta ne-a permis să învățăm, să prețuim timpul și resursele umane și să elaborăm acte de cea mai înaltă calitate”, a declarat Vladislav Cojuhari.


La rândul său, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a accentuat că raportul Comisiei Europene pentru Republica Moldova reprezintă o evaluare realistă a progreselor înregistrate de țara noastră în domeniul justiției.


„Este o evaluare pe care trebuie să o privim cu responsabilitate. Mesajul central al raportului este că am reușit totuși să construim o parte importantă din arhitectura instituțională a reformei, însă trebuie să accelerăm transformarea acesteia în rezultate concrete și palpabile pentru cetățenii noștri. În cadrul CSM, primim această evaluare ca pe un instrument de responsabilizare, dar și de stabilire a priorităților pentru perioada următoare. Cea mai importantă constatare din acest raport este legătura dintre deficitul de resurse umane, atractivitatea profesiei și eficiența actului de justiție. Nu putem cere instanțelor să reducă restanțele la examinarea cauzelor, să soluționeze dosare complexe, să respecte termenele și să asigure o calitate net superioară a hotărârilor pe care le emit, fără să le asigurăm capacitatea instituțională necesară. Totuși, avem rezultate pozitive, inclusiv în examinarea cauzelor de contencios administrativ la nivelul instanțelor de fond. Rata de soluționare a crescut de la 101% în 2024 la 148% în 2025, iar durata medie de examinare a unui dosar de contencios administrativ a scăzut de la 476 de zile la 209 zile. Aceste rezultate nu trebuie generalizate, deoarece am putut observa în raport că, la Curtea Supremă de Justiție, de exemplu, durata examinării cauzelor penale a crescut și a ajuns, în anul 2025, la 1 018 zile. Avem, așadar, o evoluție diferită între categoriile de cauze, dar și între nivelurile de jurisdicție”, a afirmat Sergiu Caraman.


De asemenea, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a subliniat că prioritatea instituției pentru acest an și prima jumătate a anului viitor este finalizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi.


„În prezent, CSP are componența completă, cu membri care au fost supuși procedurii de vetting, iar noi ne exercităm atribuțiile de serviciu la capacitate maximă. Totuși, problemele sunt numeroase pe dimensiunea ocupării funcțiilor vacante. Astfel, ne confruntăm de mulți ani cu situația interimatului la nivel național. Avem în sistemul procuraturii peste 100 de funcții vacante, însă acestea sunt exercitate de procurorii-șefi, care dețin atât funcția de procuror de execuție, cât și funcția de procuror-șef interimar. De aceea, prioritatea CSP pentru acest an și prima jumătate a anului viitor este finalizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi. Respectiv, vom elibera aproape 80 de funcții la nivel național și vom putea angaja audienții Institutului Național al Justiției, aproximativ 70 la număr, care se află în registru și așteaptă numirea în funcție. Pe toate dimensiunile se lucrează. Suntem conștienți că doar prin eforturi comune vom atinge rezultatele scontate”, a spus Dumitru Obadă.


Președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a evidențiat că instituția legislativă se află sub presiunea adoptării solicitărilor, inclusiv din partea Ministerului Justiției și a altor ministere responsabile de capitolele de integrare.


„Suntem puși în situația de a respecta procedura legislativă, dar, totodată, de a menține ritmul necesar, deoarece integrarea europeană nu este doar un deziderat al Uniunii Europene, ci și dorința Republicii Moldova de a demonstra aceste progrese. Republica Moldova a făcut salturi enorme. Prin urmare, acest raport demonstrează această voință politică, muncă și dedicare din partea tuturor funcționarilor și angajaților. Totodată, documentul confirmă obligația noastră istorică de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. Planul legislativ este reflectă, în esență, aceste angajamente. Odată ce Republica Moldova și-a făcut temele pentru acasă și a adoptat cadrul strategic, nu facem altceva decât să respectăm cu strictețe acest cadru, deoarece sunt angajamentele noastre față de cetățeni. Ceea ce m-a bucurat în acest raport este faptul că este evidențiată eficiența și că există progrese la toate capitolele. Odată ce demonstrezi că poți realiza aceste lucruri, cu siguranță, în noiembrie 2027, ne vom întâlni în același format și vom încerca să vedem cum am implementat angajamentele asumate”, a explicat Veronica Roșca.


Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene – „Pachetul de extindere 2026” se desfășoară astăzi la Chișinău. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților naționale, instituțiilor europene, statelor membre ale UE, societății civile și mass-mediei.

Prima zi a conferinței va fi dedicată „Pachetului de extindere 2026” și reformelor necesare în domeniile de negociere. În cea de-a doua zi, conferința va continua în formatul Forumului de Integrare Europeană, cu discuții despre rolul Parlamentului, respectarea statului de drept și contribuția societății civile și a mass-mediei la procesul de aderare.