Automatizarea sistemelor antigrindină ar putea reduce numărul angajaților la circa 70 de persoane, afirmă ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu

Numărul angajaților Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice ar putea fi redus până la aproximativ 70 de persoane, însă acest lucru depinde de automatizarea completă a sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină. În prezent, în Republica Moldova există un singur sistem care poate fi considerat automatizat, iar celelalte funcționează manual, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, după ședința de astăzi a Guvernului, transmite MOLDPRES.

Potrivit ministrului, eficientizarea serviciului presupune modernizarea sistemelor de lansare, astfel încât acestea să poată fi operate de la distanță, inclusiv cu ajutorul unor programe informatice și al inteligenței artificiale.


„Reducerea până la circa 70 de persoane în serviciul antigrindină poate fi atinsă doar prin automatizarea completă a sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină. Pentru moment, în Republica Moldova, avem doar un sistem care poate fi numit automatizat. În rest, toate sunt manuale”, a afirmat Osmochescu.


El a explicat că, odată implementată reforma, sistemele de lansare ar putea fi operate de la distanță, prin intermediul unor soluții software.


„Dacă noi implementăm reforma de eficientizare și automatizare completă a sistemelor de lansare a rachetelor, noi putem opera, prin intermediul inteligenței artificiale inclusiv, de la distanță în special, toate sistemele de lansare”, a declarat ministrul.


Întrebat despre posibilele majorări ale prețului pâinii, în contextul creșterii costurilor la energie și logistică anunțate de unii producători, Osmochescu a spus că, în perioada ianuarie-octombrie 2026, prețul pâinii a crescut cu 6,1%.

„Din componenta de preț, 30% sunt grâu. În rest sunt alte costuri, în special energetice”, a precizat ministrul. El a adăugat că autoritățile nu discută pentru moment despre măsuri de susținere destinate în mod special producătorilor de pâine.

Referindu-se la datoriile istorice față de fermieri, ministrul a precizat că suma totală a fost de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare. Astfel, restanțele aferente anilor 2024-2025 se ridică în prezent la aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Ministrul a vorbit și despre posibilitatea acoperirii unei părți din aceste datorii prin accesarea fondurilor europene începând cu anul 2028. El a explicat că propunerea bugetară a Comisiei Europene pentru următorul ciclu financiar este de aproximativ două trilioane de euro, iar circa un sfert din această sumă ar urma să fie destinat inclusiv agriculturii. O componentă a bugetului, denumită „Europa Globală”, include și statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, printre care Republica Moldova.


„Începând cu 2028, accesând fondurile europene, prin AIPA, la fel, noi putem vorbi despre acoperirea și acestor datorii. Dar este prematur la momentul actual să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene, începând cu ciclul bugetar din 2028. Dar, potențial da”, a spus ministrul.


În cadrul declarațiilor, Osmochescu a fost întrebat și despre crearea unei structuri responsabile de protecția animalelor de companie. El a precizat că Ministerul Mediului a anunțat că o asemenea unitate va fi creată în cadrul instituției în 2027.

Ministrul Agriculturii a explicat că responsabilitățile celor două ministere sunt diferite.


„Din perspectiva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, noi ne preocupăm de sănătatea animalelor, de sănătatea persoanelor, deci utilizatorilor și consumatorilor de producții agroalimentare, pe când, de cealaltă parte, vorbim despre animalele de companie. Deci, sunt lucruri complet diferite, care nu țin de consumul uman”, a afirmat Eugeniu Osmochescu.