VIDEO // Consiliul Național de Securitate: Autoritățile vor examina instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic

Autoritățile vor examina necesitatea instituirii stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic, în contextul riscurilor privind aprovizionarea cu resurse pentru sezonul rece. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS). Într-o conferință de presă susținută după ședința CNS, președinta Maia Sandu a declarat că Guvernul trebuie să fie pregătit să acționeze rapid în cazul unor situații imprevizibile, inclusiv al reducerii debitului Nistrului sau al creșterii prețurilor la combustibili, transmite MOLDPRES.

Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitatea de aprovizionare cu energie și apă, pentru a face față efectelor crizei energetice internaționale și situației hidrologice dificile din regiune, a declarat președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a menționat că producția de energie electrică la nivel regional a scăzut din cauza reducerii debitului râurilor pe fondul secetei, ceea ce menține presiunea asupra pieței energetice. 

Președinta a atras atenția și asupra situației hidrologice a râului Nistru, care rămâne una îngrijorătoare. Potrivit datelor prezentate, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a atins un minim istoric, iar debitul mediu de intrare în perioada 11–20 septembrie a constituit doar 23 de metri cubi pe secundă, comparativ cu 100–120 de metri cubi pe secundă, nivelul obișnuit pentru această perioadă.

Maia Sandu a subliniat necesitatea pregătirii pentru diferite scenarii și a mobilizării tuturor instituțiilor statului pentru a garanta accesul neîntrerupt al populației și economiei la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibili.


„Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile necesitatea de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili.

Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibil, dacă debitul de apă din Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili. În primul rând, Guvernul va pregăti planuri pentru diferite scenarii, așa încât fiecare instituție să știe ce are de făcut în situația în care apar probleme de aprovizionare.

În al doilea rând, instituțiile trebuie să asigure capacitate de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece, posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110 kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera România–Republica Moldova.

Instituțiile responsabile au obligația de a crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru a putea interveni rapid în cazul unor avarii. Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și stocuri de urgență de produse petroliere”, a declarat Maia Sandu.


Potrivit Maiei Sandu, benzina și motorina au atins niveluri record de preț în Uniunea Europeană, iar evoluțiile de pe piața internațională se reflectă și în prețurile de la pompă din Republica Moldova. Prețurile la gaze și carburanți sunt menținute la niveluri ridicate de criza energetică internațională, pe fondul blocajelor de pe principalele rute de aprovizionare și al diminuării rezervelor europene. Potrivit șefei statului, Republica Moldova achită în prezent aproximativ 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, în timp ce prețurile la motorină au depășit 1.500 de dolari pe tonă.




„Știu că unii se mai întreabă de ce nu cumpărăm gaze naturale din Rusia. Vreau să le amintesc că Rusia a redus și apoi a întrerupt în 2022 livrarea de gaze către țara noastră încălcând prevederile contractului. De asemenea, după expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, Rusia nu mai livrează gaze naturale rusești nici măcar în regiunea transnistreană, unde susține un regim separatist. Rusia se confruntă cu deficit sever de carburanți auto. Și să nu uităm că banii pe care Rusia îi câștigă din vânzarea surselor energetice sunt folosiți pentru a ucide oameni nevinovați în Ucraina și a trimite drone inclusiv în spațiul nostru aerian punând în pericol securitatea oamenilor”, a explicat Maia Sandu.   


Șefa statului a subliniat și preocuparea autorităților față de impactul prețurilor regionale asupra facturilor populației. Potrivit Maie Sandu, creșterile de tarife se resimt puternic în bugetele familiilor, iar Guvernul a intervenit în ultimii ani prin mecanisme de compensare.


„Suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor oamenilor. Oamenii au avut în ultimele ierni o presiune mare pe facturi și Guvernul a fost alături prin compensații. Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în bugetul familiilor noastre. Știu că aceste prețuri ne fac griji pe iarna care urmează. (...) Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie. Guvernul va veni și cu informații clare despre ce pot face oamenii pentru a economisi energie și cum trebuie să procedeze dacă apar întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură”, a asigurat președinta.


Un alt subiect discutat în cadrul Consiliului Național de Securitate a fost protecția infrastructurii energetice, inclusiv împotriva dronelor și atacurilor cibernetice. Potrivit președintei, infrastructura critică trebuie să fie cât mai bine protejată, iar eventualele defecțiuni trebuie remediate într-un timp cât mai scurt. Vulnerabilitățile critice identificate în domeniul securității cibernetice urmează să fie înlăturate cu prioritate.

Referindu-se la amenințarea reprezentată de dronele rusești, Maia Sandu a subliniat că încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova reprezintă o problemă regională. Ea a menționat că drone rusești au pătruns și în spațiul aerian al unor state precum Polonia, România și țările baltice.


„Pentru a detecta mai bine dronele, modernizăm sistemul de supraveghere a spațiului aerian. Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza dronele, dispunem de sisteme portabile de rachete anti-aeriene, mitraliere anti-aeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice, care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei. Armata investește resurse pentru a extinde aria de oferire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, în valoare de 120 de milioane de euro, care va fi folosită pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat pe detectare și nimicire a țintelor aeriene”, a explicat președinta.


Președinta Maia Sandu a convocat luni, 21 septembrie, ședința ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul căreia au fost discutate impactul crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova și măsurile necesare pentru consolidarea rezilienței energetice a țării în pregătirea sezonului rece.